Întrebarea care a făcut diferența între 9 și 9,80 la simularea pentru Evaluarea Națională 2024

DE Vlad Alexandru | Actualizat: 07.02.2024 - 09:09
Elevii de clasa a opta susțin simularea la Evaluarea Națională 2024 Foto: Radiocluj.ro- rol ilustrativ
Elevii de clasa a opta susțin simularea la Evaluarea Națională 2024 Foto: Radiocluj.ro- rol ilustrativ

Simularea pentru Evaluarea Națională se încheie cu proba scrisă la Limba şi literatura maternă. Pe 23 februarie elevii vor afla rezultatele. Până acum, subiectele a fost ușoare și medii și putea fi rezolvate de aproape toți elevii. Unele întrebări puteau face diferența între note

SHARE

Subiectele la simularea pentru Evaluarea Națională au fost ușoare spre medii conform spuselor celor mai mulți dintre elevii care s-au pregătit pentru acest test dar și profesorii spun că nu au fost dificile.

Unele întrebări au făcut însă diferența între notele mari. 

Întrebarea care a făcut diferența între 9 și 9,80 la simularea pentru Evaluarea Națională 2024

Luni, elevii au susținut simularea probei de Limba şi literatura română de la Evaluarea Naţională.Profesorii spun că subiectele au fost de dificultate medie.

Camelia Gavrilă, profesor de limba română şi director al Colegiului „Costache Negruzzi”, consideră că textele propuse au fost suficient de generoase, tematica aceasta a relaţiei dintre copii şi animale, deschiderea spre natură şi duioşia faţă de un animal de companie fiind chesiuni apropiate de vârsta lor.

„Cerinţele din zona gramaticală mai comportau anumite nuanţe, subtilităţi, dar nu extrem de complicate. Unui elev care s-a pregătit, subiectul nu îi ridică probleme.

Citeşte şi: Simulări pentru o Evaluare Națională unde elevi cu 2 și 3 la matematică intră la clase de mate-info

Cea mai interesantă întrebare mi s-a părut cea care se referea la modul în care poate fi percepută lumea. Elevii puteau nuanţa, căutând valenţe artistice, metaforice, discret filosofice asupra modului în care ne putem raporta la lumea din jur, prin ochii copilului, prin ochii unui adult, prin subiectivitate sau obiectivitate, printr-o receptare senzorială.

O asemenea întrebare îţi permite să faci diferenţa între o teză de 9 şi 9,80”, a transmis Camelia Gavrilă pentru „Ziarul de Iaşi.

Din zece copii, opt sau chiar nouă greşesc rezumatul

Subiectul al II-lea de la simulare a constat în realizarea unui rezumat. Deşi pare simplu la prima vedere, profesorii de limba română ne-au explicat că elevii pot pierde uşor punctaj, dacă nu cunosc regulile.

„S-au ferit să dea o caracterizare sau mesaj într-un text liric la subiectul al II-lea, care sunt nişte compuneri mai dificile, însă nu este simplu nici să faci un rezumat.

Din zece copii, opt sau chiar nouă greşesc rezumatul, pentru că se duc într-o caracterizare, într-o interpretare a textului, fiindcă nu cunosc regulile, iar pentru asta ar trebui depunctaţi. Sunt nişte convenţii destul de specifice care pot duce la scăderea notei, deşi lor li se pare simplu”, a precizat Serinella Zara, profesoară la Colegiul „Mihai Eminescu”.

Citește și: Profesorii explică rezultatele slabe la testele PISA: „De ani Evaluarea ne spune același lucru”

Potrivit profesorilor de limba română, în cazul rezumatului trebuie acordată o atenţie deosebită trecerii din vorbire directă în vorbire indirectă.

„Subiectul al II-lea, la care, de obicei, aşteptăm o compunere narativă sau o compunere de tip caracterizare, care ar fi permis cumva ridicarea ştachetei şi evaluarea unui grad mai înalt de competenţe ale elevilor s-a concretizat prin rezumat.

Rezumatul presupune lucrul cu textul suport, o anumită uşurinţă în elaborarea acestui subiect. Însă, chiar şi realizarea unui rezumat implică anumite tehnici, o anumită coerenţă, o surprindere a secveneţelor, trecerea din vorbire directă în vorbire indirectă”, a explicat Camelia Gavrilă.

Depășirea numărului de rânduri înseamnă depunctare

Subiectele cereau rezolvarea fie în 50-100 de cuvinte, fie în 100-150 de cuvinte, ceea ce înseamnă 5-10 rânduri sau 10-15 rânduri, în cazul unui elev care scrie 10 cuvinte pe un rând. Însă, în broşură existau câte 18 rânduri pentru rezolvarea cerinţelor, ceea ce i-ar putea încurca pe elevi, explică Serinella Zara.

„De trei ani tot număr rândurile la exerciţiile 6, 7, 8, 9, subiectul al II-lea, pentru că ele presupun o limită de rânduri.

Numărul de rânduri pe care broşura le conţine este mai mare decât numărul de rânduri limită. Ei spun 5-10 rânduri, adică 50-100 de cuvinte. Sunt 18 rânduri alocate, iar dacă ei au un scris mediu, depăşesc cele 10 rânduri şi vor fi depunctaţi.

Depăşirea numărului de rânduri înseamnă depunctare. Noi vorbim de un punct acum, dar acest punct, dacă se reflectă în trei subiecte, plus subiectul al II-lea, ar putea să reprezinte o problemă la punctare. Este greu să faci cât ţi se cere în 10 rânduri, pentru că sunt multe lucruri care trebuie să fie rezolvate – să spui opinia, să dai un argument, să comentezi”, a spus profesoara de la Colegiul „Mihai Eminescu”.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te