Scriitorul și traducătorul Radu Iliescu scrie o analiză lucidă despre impactul pe care expunerea la televizor și la tehnologie îl are asupra copiilor. O reproducem mai jos:
Alfabetul solicită mintea şi caracterul
„Alfabetul şi regulile de transformare a semnelor grafice în cuvinte capabile să transmită idei constituie o tehnologie. Ştiu că nu ne gândim în aceşti termeni, dar lucrurile pot fi privite aşa. Alfabetul solicită mintea şi caracterul într-un anume fel, după cum realitatea virtuală şi digitalul sunt tehnologii care solicită mintea şi caracterul în alt mod, producând în cele din urmă un alt tip uman.
Tehnologiile nu sunt doar produse ale oamenilor, ci la rândul lor produc oameni. Cel care stăpâneşte o tehnologie până în punctul în care aceasta îi devine “firească”, adică face parte din modul lui de a fi, este concomitent stăpânit de acea tehnologie, care îl modelează şi-l condiţionează.
Promotorii analfabetismului funcţional sunt cei care oferă copiilor accesul la digital înainte de formarea deprinderilor legate de tehnologia alfabetului. Un părinte care pune în mâna copilului său de un an un telefon mobil sau o telecomandă şi se bucură cât de deştept este micuţul, ia, fără să reflecteze, decizia de a-l transforma în analfabet funcţional.
Părinții care lasă copilul la TV sau îi dau un telefon mobil îl transformă în analfabet funcțional
Un copil care are acces la telefon mobil personal dar este privat de o bibliotecă semnificativă în locuinţa părinţilor este un viitor analfabet funcţional. În cele din urmă, un copil care nu-şi vede părinţii citind şi vorbind despre cărţi, dar îi vede pierduţi în faţa televizorului, nu are niciun motiv să fie altceva decât un analfabet funcţional. Este adevărat că roadele acestei alegeri se vor vedea mai târziu, dar baza se pune în primii ani ai vieţii.
Acum, exact cei care nu folosesc tehnologia alfabetului şi nu au ştiut să transmită copiilor respectul pentru ea sunt cei care acuză şcoala că produce analfabeţi funcţional.
Este ridicol, dar şcoala e ultimul bastion în care cuvântul scris este promovat, iar profesorii sunt, cei mai mulţi, cititori şi nu digitali. Profesorul de română, profesorii de limbi străine, profesorul de istorie, profesorul de filosofie, profesorul de religie, pentru a nu enumera decât câţiva, sunt cititori pasionaţi prin definiţie.
Școala promovează lectura
Ei cer în mod explicit şi repetat copiilor să citească, şi adesea evaluează capacitatea copiilor de a folosi alfabetul în mod inteligent. Şcoala este vocea aproape singulară care promovează astăzi cititul şi cărţile. Industria divertismentului a renunţat complet la acest lucru, şi nu există vector de educaţie mai puternic decât divertismentul, pentru că în distracţie ne anulăm discernământul şi primim toate sugestiile fără barierele obişnuite.
Citește și: Finlanda are cea mai bună „școală” și zero medalii la Olimpiadă. România: 14 medalii, 50% analfabeți
Este nedrept şi ininteligent să spui că şcoala produce analfabeţi funcţional. Aceştia apar în ciuda şcolii şi sunt rezultatul agoniei tehnologiei alfabetului în ansamblul societăţii, din cauza preferinţei masive pentru digital, virtual şi vizual.
De fapt, este un miracol faptul că în acest mediu ostil, şcoala încă mai produce copii cu disponibilităţi puse în valoare pentru lectură şi cărturărie. Ar trebui să ne întrebăm cum se poate ca azi, când digitalul s-a democratizat, să mai avem copii care citesc.
Să mergem să vorbim cu ei, să le vizităm familiile, să le aflăm secretul. Şi vom descoperi, sunt gata să pariez, biblioteci familiale, acces limitat la calculator, părinţi care valorizează cultura. Cât despre profesori, aceştia lucrează cu materialul clientului, ei nu pot decât consolida o direcţie pe care copiii o au deja”, potrivit stiribotosani.ro
Newsweek a scris că anul care s-a încheiat a fost fantastic pentru România la olimpiadele internaționale, unde s-a clasat prima în Europa. În contrast, la testele PISA, care refectă nivelul mediu general de pregătire al elevilor, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană.
Jumătate dintre elevii din România pot citi dar nu pricepe însemnătatea a ceea ce citesc. Tot în România, 45% dintre elevi au fost identificați pe baza testelor PISA ca fiind analfabeți funcționali. Dacă punem la socoteală că abandonul școlar până la clasa a VIII-a este de minim 10%, rezultă 50% analfabeți.
Jumătate dintre copii sunt analfabeți funcțional
România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018. Testele PISA date în anul 2018 arată următoarele: 40,8% dintre elevi sunt analfabeți funcțional. 46,4% dintre elevi nu pot interpreta o situație simplă, de exemplu compararea distanței pe două rute alternative sau exprimarea prețului unui produs în diferite monede, după cum arată edu.ro 44% dintre elevi nu recunosc explicația corectă a unui fenomen științific familiar.
Citește și: Contraste: 44% elevi analfabeți funcțional Vs 77 medalii de aur la olimpiada internațională
