„Sistemul de învățământ superior din România trebuie să fie unul echilibrat care să susțină performanța și excelența academică, totodată, să faciliteze accesul tinerilor la programe de studii universitare, contribuind la creșterea numărului absolvenților de studii superioare ce provin din medii dezavantajate sau subreprezentate“, susține Petrișor-Laurențiu Țucă (foto), președinte ANOSR, într-o discuție cu Newsweek România.
Pe aceeași lungime de undă cu piața muncii
Materia trebuie revizuită nu doar de studenți, ci chiar de cei care o predau.
„Este necesară actualizarea și revizuirea planurilor de învățământ, o dată la cel mult patru ani. Acestea trebuie să fie în concordanță cu inovația din domeniu și nevoile studenților, respectând totodată scopurile învățământului superior definite de Consiliul Europei, anume: «pregătirea pentru piața muncii, pregătirea pentru cetățenia activă, sprijinirea dezvoltării personale a studenților și crearea unei baze largi de cunoștințe avansate alături de stimularea cercetării și inovării în rândul studenților».
Din acest motiv avem nevoie de trasee flexibile de învățare, care să ne dezvolte competențe transversal“, spune Petrișor Țucă.
Admiterea digitalizată
Numărul studenților ar putea crește dacă universitățile ar veni în întâmpinarea lor. „Debirocratizarea universităților este imperios necesară, în condițiile în care digitalizarea se extinde pe zi ce trece, iar sistemul de învățământ superior nu poate rămâne în urmă.
Astfel, ar trebui ca universitățile să își autoevalueze dotările imobilelor și să asigure o serie de echipamente și tehnologii adecvate unor procese de învățare eficiente sau să înlăture prezența obligatorie a studentului la diverse acțiuni administrative (cazare, admitere).
Debirocratizarea universităților este necesară, în condițiile în care
digitalizarea se extinde, iar sistemul de învățământ nu poate rămâne în urmă
Unul dintre cazurile în care nivelul ridicat al birocrației impune bariere viitorilor studenți este procesul de admitere, moment în care cei care provin de la sute de kilometri depărtare de centrul universitar unde doresc să urmeze studiile sunt nevoiți să parcurgă această distanță pentru a se putea înscrie la o facultate“, spune șeful ANOSR.
Cât dai cazarea?
Numărul locurilor de cazare este insuficient. O analiză Mediafax arată că la Universitatea Babes Bolyai sunt 6.100 locuri de cazare dar cererea este dublă. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară are 5.100 de studenți și 1.400 locuri de cazare.
Neajunsul a fost semnalat și de președintele studenților: „Este nevoie urgentă de o investiție masivă în unitățile de cazare și servirea mesei pentru studenți, astfel încât să se asigure condiții decente de trai.
Pe lângă toate acestea, constatăm necesitatea unei investiții în infrastructura curentă și adaptarea acesteia pentru studenții cu diverse dizabilități (rampe de acces în toate spațiile de studiu, cercetare, cazare, servirea mesei, marcaje în limbajul Braille, softuri de traducere în limbajul Braille a cursurilor ș.a.).
Acest demers trebuie făcut concomitent cu o serie de reglementări în universități care să permită, prin noi metodologii de admitere sau evaluare alternative, incluziunea studenților cu nevoi speciale“, explică președintele ANOSR.
Ce e de făcut
România are cel mai mic procent de tineri cu studii superioare din Europa. În Lituania, 58% dintre tineri au studii superioare, în România procentul este de 26%.
Monitorul Comisiei Europene ne oferă două sfaturi: „cheltuielile publice pentru educație sunt scăzute în comparație cu cele de la nivelul UE, în timp ce nevoile de investiții ale sectorului sunt ridicate.
S-ar putea ca orice reformă majoră să necesite finanțare suplimentară în vederea consolidării mecanismelor de asigurare a echității și a eficienței”.
Comisia a spus: „îmbunătățirea sprijinului acordat cadrelor didactice – în special prin reproiectarea formării inițiale a cadrelor didactice și prin consolidarea dezvoltării profesionale continue – poate contribui la ameliorarea calității și a echității”.
