Sporurile sunt cuprinse între câteva sute și câteva mii de lei pe lună. Buletinele arată la ce factori nocivi sunt expuși angajații din sistemul bugetar. De asemenea, precizează durata și intensitatea cu care acești factori de risc ar acționa asupra angajaților.
Risc chimic și biologic de la subalterni pentru angajații din sediul central
Citește și: Sporuri triplate în Parlament: secretar, de la 1.200 la 3.000 lei/lună; director, de la 770 la 2.300
Un institut care realizează astfel de buletine de analiză este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii „Alexandru Darabonț”. Din aprilie 2013, INCDPM Alexandru Darabont a trecut în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale, conform Hotărârii Guvernului României nr. 185/16 aprilie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale.
EXCLUSIV Ce spune poliția americană despre recompensa pentru ucigașul lui Aly Sadoveanu
În urmă cu doi, pentru acordarea sporurilor pentru condiții vătămătoare de la Ministerul Educației au fost emise buletinele de expertizare a locurilor de muncă nr. 06-004/28.06.2018 și nr. 06-005/28.06.2018. Într-un răspuns pentru Newsweek România, Ministerul Educației confirmă că analizele „au avut ca rezultat identificarea unui număr de 5 factori de risc” (îi găsiți la finalul articolului).
Cu ce nu s-au intoxicat angajații
Citește și: Salariu mediu din minerit, de 3 ori mai mic decât sporurile încasate, lunar, de Dorneanu de la CCR
Institutul, care a efectuat buletinele de analiză și care este în subordinea Ministerului Educației, spune mai degrabă ce factori de risc nu a găsit în Minister.
„INCDPM Alexandru Darabont nu a identificat ca factor nociv asupra sănătății lucrătorilor câmpul electromagnetic generat de echipamentele IT (de exemplu calculatoare, imprimante, monitoare, servere, routere, WIFI). În urma măsurătorilor efectuate nu s-a constatat descoperi ale limitelor admise prevăzute pentru aceste tipuri de echipamente”, ne-a precizat Directorul general Doru Costin Darabont.
Am insistat să aflăm, care au fost factorii care au determinat acordarea sporurilor de condiții vătămătoare de muncă la Ministerul Educației.
Newsweek România: Institutul dvs a realizat buletinele de expertizare a locurilor de muncă nr. 06-004/28.06.2018 și nr. 06-005/28.06.2018, aspect confirmat de Ministerul Educației. Ce factori nocivi ați identificat?
Doru Costin Darabont: Nu e vorba de camp electromagnetic, ci de alti 5 factori de risc mentionti in lege. Buletinele de expertizare menționate au fost elaborate de INCDPM ”Alexandru Darabont” București, dar nu prevăd un ”spor de calculator”. Stabilirea factorilor de risc (criteriilor) prevăzute de art.5 din HG nr.917/2017 se face inclusiv pe baza determinărilor și evaluării expunerii lucrătorilor la riscurile chimice, fizice și biologice menționate în răspunsul nostru.
Trei tipuri de riscuri la locul de muncă
Institutul menționează că sunt 3 factori de risc întâlniți în experizarea locurilor de muncă: riscuri fizice (legate de câmpurile electomagnetice – neidentificate la Ministerul Educației), chimice și biologice. Institutul precizează că riscurile biologice și chimice sunt legate de expunerea la agenți biologici și chimici la muncă… „evalurea trebuie să aibă în vedere și nivelul de expunere”.
Pe baza acestor buletine, cuantumul sporului de condiții de muncă plătit, lunar, tuturor salariaților din aparatul propriu al ministerului Educaței este de 219.064 lei brut”.
Cum s-a dat liber la sporuri
Sporurile de care toată lumea vorbește au fost reglementate în anul 2017. Articolele din lege au fost „pervers” întocmite de PSD-ALDE pe principiul cumului factorilor care determină condițiile vătămătoare de lucru. Legea nu oferă bugetarilor o singură indexare cu un anume procent din salariu pentru toate așa zisele condiții vătătmătoare. Fiecare factor care face munca bugetarului mai grea contribuie cu un anumit procent la creșterea salariului de bază.
Pe 4 august 2017 a fost publicat „Regulament privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă, precum și condițiile de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare " din administrația publică locală”.
La stabilirea, de la caz la caz, a cuantumului sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă se au în vedere următorii factori de risc:
a) existența factorilor nocivi și mecanismul de acțiune a acestora asupra organismului;
b) intensitatea de acțiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori;
c) durata de expunere la acțiunea factorilor nocivi;
d) existența unor condiții de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasă, care determină un risc de îmbolnăvire sau de accidentare;
e) structura și nivelul morbidității în raport cu specificul locului de muncă.
Sporurile se cumulează
Pentru fiecare astfel de factor de risc identificat, angajatul dintr-o instituție publică primește un plus la salariu:
„Mărimea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă
a) Spor de până la 15% din salariul de bază pentru personalul din cadrul administrației publice locale care își desfășoară activitatea sub influența a 4 factori de risc,
b) Spor de până la 10% din salariul de bază pentru personalul din cadrul administrației publice locale care își desfășoară activitatea sub influența a 3 factori de risc,
c) Spor de până la 5% din salariul de bază pentru personalul din cadrul administrației publice locale care își desfășoară activitatea sub influența a 2 factori de risc”, se arată în document.
Două vătămătoare, alte două deloc
Există 4 situații (denumite categorii) unde s-ar întâlni acești factori de risc și pentru care se acordă sporurile. Primele două nu pot fi contestate fiind vorba de sporuri pentru persoanele care muncesc în zone unde „se dezvoltă noxe și unde se utilizează siliciu azbest, siliciu, alte pulberi vătămătoare”. Se acordă sporuri pentru cei care „se expun la substanțe toxice, metale sau metaloizi și compușii lor, hidrocarburi, acizi”.
În alte două situații sunt încadrați bugetarii care muncesc la birou, din fața computerului. Se dă spor pentru condiții vărămătoare pentru angajații care desfășoară activitatea „în condiții de microclimat nefavorabil, în care există zgomote, trepidații, temperatură neadecvată, umiditate improprie, curenți de aer, praf, microorganisme, factori biologici sau microbiologici periculoși, luminozitate inadecvată și altele asemenea, dar fără a se limita la acestea”.
