Departe de o calmare a pandemiei, COVID-19 poate dicta ca școala să se desfășoare la distanță. Bucureștiul, de exemplu, a intrat în „scenariul galben“, în care elevii vor studia în regim mixt: atât față în față, dar și online, după cum a scris Newsweek România încă din august.
Școlile vor fi închise dacă sunt depistate trei cazuri de COVID-19 în clase diferite. Doi profesori, unul din Capitală, celălat care predă în două comune din România, vobesc, pentru Newsweek România,
despre posibila întoarcere la școala online, dar și despre temerile revederii la ore. Cât de bine ne-am făcut temele?
Probleme și cu elevii, și cu profesorii
Mihaela Murgoci predă Istorie și Educație Socială în două școli rurale din județul Giurgiu. Este vorba de Școala Gimnazială „Stolnicul Constantin Cantacuzino“ din Isvoarele și Școala Gimnazială „Elina Basarab“ din Herăști. A absolvit programul de doi ani al organizației Teach for Romania.
Paradoxal, la prima dintre unități vor fi neplăceri din cauza numărului mic de copii înscriși. Înainte de pandemie, cursurile au fost programate pentru a fi derulate grupat: clasa a I-a cu a II-a, a III-a cu a IV-a, a V-a cu a VI-a și a VII-a cu a VIII-a. Asta ar fi făcut ca numărul de copii per clasă grupată să fie mai mare de 15, ceea ce ar fi făcut dificilă distanțarea.
Dar, chiar dacă există săli libere, iar copii ar putea fi reîmpărțiți în mai multe grupe, nu există suficiente cadre didactice.
„Școala a trimis hârtie la Inspectoratul școlar pentru suplimentarea de norme didactice. Avem asigurate din fondurile unității materiale sanitare (săpun, dezinfectant). Nu știu dacă vom primi și măști pentru copii și cadre didactice. Ideal ar fi să nu mai avem ore simultan și să putem desfășura orele în siguranță sanitară“, ne-a explicat profesoara.
___________________
Citește și:
Profesorii, în prima linie a luptei anti-COVID-19
___________________
„Eu, ca profesor, nu predau,
ci educ. Mai precis, sunt
facilitator, nu autoritate“
Mihaela Murgoci, profesoară
La cealaltă școală unde predă, „Elina Basarab“, problemele sunt altele. „Avem mai mulți copii în clase. Clasa a V-a va avea în jur de 30 de elevi. Clădirea este mică și se învață și după-amiaza.
În scenariul verde, vor veni toți copiii la școală. Sălile, însă, nu sunt atât de mari. Pe lângă lipsa de norme didactice suplimentare, nu avem spațiu fizic unde să mai punem alte clase. Cred că este o problemă asemănătoare și în școlile din București“, a arătat Mihaela Murgoci.
Cum merge Internetul în pandemie
Mihaela Murgoci spune că a reușit să mute încă din martie „școala“ în online. Dar nu fără anumite sacrificii, chiar personale. Autoritățile le-ar putea rezolva, punctual, așa cum profesoara le-a explicat pentru Newsweek România:
Lipsa dispozitivelor pentru conectare. „Mulți dintre elevii mei au doar telefoane smart, unii cu conexiune bună la Internet. Alții nu au avut nici măcar așa ceva. Însă nu poți preda online (e-learning) pe un telefon care are un ecran prea mic.
Poate că pentru ciclul primar a fost un pic mai ușor, însă a necesitat colaborarea cu părinții. Pentru gimnaziu dispozitivul ideal este un laptop“.
Conexiune la Internet de slabă calitate. „Am puțini elevi care au acasă conexiune la Internet prin cablu sau fibră. Foarte mulți au doar conexiunea prin interrmediul rețelelor de telefonie mobilă, care nu au o acoperire mare în rural.
În Herăști am împrumutat eu copiilor tablete cumpărate cu sprijinul Narada și prin crowdfunding făcut de mine pe Facebook. Am avut elevi care aveau cartelă de telefon cu Internet, însă acoperirea era foarte slabă.
___________________
Citește și:
Profesorii, în prima linie a luptei anti-COVID-19
___________________
Așa că am întrebat în comunitate ce rețea de telefonie mobilă funcționează mai bine și am cumpărat 3 cartele pentru copiii. Chiar și așa, banda de Internet pe mobil nu a fost cea ideală.
În plus, abia acum au pătruns rețele de Internet în sate. Așa că, în timpul școlii online, îmi scriau copiii «doamna profesoară, azi nu avem Internet – pentru că se lucrează la rețea». Nu mai spun că au fost și situații în care nu aveau curent electric“.
Lipsa unor platforme și resurse educaționale tip e-learning. „Știu că toată lumea a fost prinsă nepregătită pentru un astfel de eveniment cum este o pandemie mondială. Ceea am folosit nu sunt cu adevărat platforme de e-learning adaptate la vârsta copiilor.
Eu am urmat cursuri online pentru adulți și chiar am fost într-o echipă care a lucrat la o platformă online. Eu sunt și formator/trainer cu o experiență de peste 10 ani, profesor de gimnaziu doar de doi ani, deci știu ce înseamnă e-learning“.
Predau sau educ?
Legat de problema școlii online versus școala fizică, profesoara are un verdict neechivoc: „Învățarea la copii se produce în comunitate, educația este un proces social. Copiii învață nu doar de la profesor, ci și de la colegii lor.
Iar profesorul este un facilitator de educație, nu o autoritate care dictează și ceilalți se supun. Educația în secolul al XXI-lea ar trebui să fie adaptată timpurilor.
Modelul secolului al XIX-lea, atunci când a fost înființat sistemul de învățământ pentru toți copii, nu mai poate fi relevant două secole mai târziu. Eu, profesor, nu predau, ci educ, mai precis sunt facilitator, nu autoritate“.
Cine se sperie primul
Newsweek România a întrebat-o pe Mihaela Murgoci cum crede că vor reacționa părinții la primul caz de COVID.
„Părinții pot reacționa diferit. Am părinți care nu cred în virus. Dar reacția majorității va depinde de cum vom gestiona noi ca școală toată situația. Spun noi pentru că responsabilitatea a fost pasată școlilor – de la director, la cadre didactice sau personal nedidactic.
Și poate fi un proces din care vom învăța, la nivel de comunitate, cum să colaborăm mai bine pentru binele copiilor. Ei sunt beneficiarii direcți ai procesului de educație“, ne-a explicat profesoara.
___________________
Citește și:
Profesorii, în prima linie a luptei anti-COVID-19
___________________
