În cadrul întâlnirii vom discuta o serie de solicitări pe care studenții le propun viitorului Guvern, ce au ca scop rezolvarea problemelor și creșterea calității vieții acestora și, totodată, asigurarea echității în sistemul de învățământ superior.
Solicitările ANOSR în sfera învățământului superior
I. În domeniul asigurării calității sistemului de învățământ superior:
a. Aprobarea cu prioritate a unei noi metodologii de evaluare a studiilor universitare de doctorat, pornind de la concluziile consultărilor din 2018, în concordanță cu principiile asigurării calității învățământului superior de la nivel
european;
b. Prelungirea termenului de acreditare al școlilor doctorale până în 1 octombrie
2021;
II. Privind finanțarea educației:
a. Respectarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011 prin alocarea a 6% din Produsul Intern Brut pentru educație în anul 2020 și creșterea procentului din PIB pentru cercetare până la 1%;
b. Creșterea subvenției cămine-cantine și adoptarea unui act normativ care să reglementeze minimal funcționarea acestora;
c. O creștere progresivă anuală a valorii unitare a alocației pentru burse cu cel puțin 20%. De asemenea, definirea clară a posibilității de cumulare a burselor din categorii diferite în Legea nr. 1/ 2011 a educației naționale
d. Creșterea cuantumului burselor pentru studenții români de pretutindeni de la ciclurile de licență și masterat de la 65, respectiv 75 de euro până la o valoare de minimum 578 lei. Creșterea burselor pentru studenții-doctoranzi și medicii rezidenți români de pretutindeni la nivelul burselor alocate studenților români.
e. Alocarea unor fonduri speciale pentru a sprijini universitățile să își adapteze atât spațiile de studiu, cazare, servire a mesei cât și materiale de studiu, pentru nevoile studenților cu dizabilități.
III. Creșterea gradului de participare a studenților la procesele decizionale din
universități:
a. Modificarea legislației, astfel încât cel puțin 25% dintre membrii Consiliului de Administrație al unei universități să fie studenți;
b. Includerea studenților în componența Consiliilor departamentelor, în proporție de minimum 25% din totalul membrilor;
IV. Facilitarea accesului la educație:
a. Dezvoltarea de politici reale și eficiente, bazate pe studii recente, pentru susținerea incluziunii sociale, a echității și pentru a facilita accesul categoriilor defavorizate la sistemul de învățământ;
b. Eliminarea prin legislație, a taxelor nejustificate practicate de universități, precum taxa de înscriere, de înmatriculare/confirmare, de bibliotecă etc.
c. Urgentarea procedurilor pentru construcția celor 30 de cămine studențești;
d. Acordarea de locuri subvenționate în căminele studențești și mese zilnice la cantinele universitare, gratuit, precum și servicii de consiliere și orientare în carieră pentru studenții proveniți din categoriile defavorizate, pe toată
perioada studiilor;
e. Oferirea unor servicii medicale adecvate și permanente, gratuite, în cadrul campusurilor universitare și a universităților;
f. Revitalizarea programului „Euro 200” pentru a sprijini elevii și studenții din medii defavorizate:
i. Creșterea plafonului de venit net maxim lunar mediu/membru de familie de la 250 lei la valoarea salariului de bază minim net la nivel național;
ii. indexarea sumei acordate în bonuri valorice pentru achiziționarea sistemelor desktop/laptop-urilor/notebook-urilor cu indicele de creștere a prețurilor de consum, de la 200 euro la minimum 500 euro, astfel încât elevii și studenții să își poată achiziționa calculatoare performante;
iii. actualizarea configurației minime a calculatoarelor care pot fi achiziționate, astfel încât acestea să fie la zi cu progresul pieței IT;
g. Menținerea gratuității la transportul feroviar pentru toate tipurile de trenuri, clasa a II-a, indiferent de distanțele și numărul călătoriilor, pentru toți studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, indiferent de vârsta pe care o au;
i. Urgentarea transmiterii datelor din „Registrul Matricol Unic” operatorilor de transport feroviar și operatorului de transport cu metroul pentru operaționalizarea posibilității procurării online a legitimațiilor de călătorie.
V. Învățământ centrat pe student:
a. Asigurarea unui cadru legal care să încurajeze universitățile să creeze trasee flexibile de învățare și care să încurajeze colaborarea și consultarea dintre universități și reprezentanții angajatorilor, ai absolvenților și ai studenților
pentru elaborarea planurilor de învățământ;
b. Susținerea de programe de mobilități studențești temporare interne, între universitățile din România, similar cu mobilitățile temporare studențești internaționale
VI. Formarea cadrelor didactice:
a. Operaționalizarea masteratului didactic;
b. Subvenționarea masteratului didactic de către statul român, indiferent dacă studentul a urmat sau va urma un alt program de studii universitare de masterat;
c. Crearea unor sisteme alternative de inducție și formare accelerată pentru profesioniștii performanți într-un anumit domeniu, cu o experiență relevantă pe piața muncii;
d. Instituirea unui nou mod de defășurare a practicii pedagogice: cel puțin dublarea numărului de ore de practică, introducerea unor linii directoare și de monitorizare prin crearea de rețele cadru didactic-student-mentor la practică
(crearea poziției de „mentor”), corelarea examenului de absolvire cu practica efectivă, adaptarea în concret a teoriei învățate cu utilizarea acesteia;
e. Sprijinirea și stimularea predării în mediul rural după absolvire.
VII. Consilerea și Orientarea în Carieră:
a. Asigurarea unei finanțări care să permită angajarea unei resurse umane specializată (consilier în carieră, psiholog, sociolog) la fiecare 500 de elevi, respectiv 1000 de studenți;
b. Includerea activității de consiliere și orientare în carieră în parcursul de studii al
fiecărui elev/ student;
VIII. Etică și Deontologie Universitară:
a. Instituțiile de învățământ superior ar trebui să fie obligate să publice pe siteurile proprii componența și toate hotărârile luate de Comisiile de etică, fundamentarea acestora și de minutele/procesele verbale ale ședințelor care au
condus la respectiva decizie
b. Implementarea unui sistem de sancțiuni clar și ușor de aplicat în cazul abaterilor de la etică:
i. Pentru IOSUD/școală doctorală:
1. În cazul în care într-o școală doctorală a fost depistat cel puțin un caz de plagiat, să îi fie suspendat dreptul de a înmatricula noi studenți doctoranzi, până la clarificarea situației;
2. În cazul în care într-o școală doctorală au fost depistate cel puțin trei cazuri de plagiat, acea școala doctorală să fie desființată. IOSUD din acea universitate nu va mai avea dreptul de a organiza o școală doctorală în domeniul respectiv timp de cinci ani.
ii. Pentru persoanele în privința cărora se dovedește că au plagiat în
redactarea unor lucrări științifice:
1. retragerea titlului academic obținut prin fraudă;
2. excluderea definitivă din comunitatea academică a acelora despre care s-a dovedit că au plagiat în redactarea unor lucrări științifice;
3. restituirea tuturor sumelor bănești obținute din sporuri sau promovare profesională datorată unei lucrări academice
plagiate;
4. eliminarea posibilității de a renunța de bună voie la un titlu
academic obținut.
iii. Pentru cadrele didactice care coordonează lucrări plagiate:
1. În ceea ce privește sancțiunile ce se aplică în cazul cadrelor didactice care au încălcat normele de etică universitară, legislația de resort și legislația muncii trebuie armonizate, astfel încât să nu existe cazuri în care unui cadru didactic să i se aplice sancțiuni în baza legislației privind învățământul superior, care ulterior să fie anulate în baza unor sentințe judecătorești pe motivul nerespectării Codului muncii;
2. Excluderea definitivă din comunitatea academică a coordonatorilor care au supervizat și girat cu bună știință
redactarea unor lucrări plagiate.
c. Dezvoltarea de mecanisme de prevenție a fenomenului de plagiat:
i. Organizarea unor sesiuni de informare pentru studenți cu privire la normele de etică academică în primele două săptămâni de la începutul fiecărui an universitar;
ii. Integrarea elevilor din anii terminali ai învățământului preuniversitar în cadrul acestui proces. Aceștia vor fi informați cu privire la probleme de etică intelectuală/academică, în cadrul orelor de dirigenție și discipline
socio-umane (ex. filosofie);
iii. Încurajarea studenților și elevilor să utilizeze software-uri de depistare a plagiatului, în scop preventiv, pentru a-și verifica lucrările. Acestea trebuie să fie puse la dispoziție, fie de către MEN, fie de către universități, în regim gratuit. De asemenea, într-un program pilot, pot fi implementate aceste software-uri în cadrul liceelor, pentru a se testa
eficiența lor și modul în care se raportează elevii și profesorii din învățământul preuniversitar la aceste mecanisme de prevenire a fraudei academice;
iv. Distribuirea în rândul studenților de materiale informative cu privire la normele de etică academică încă din momentul admiterii într-un ciclu de învățământ superior.
IX. Casele de Cultură ale Studenților:
a. Implementarea unui cadru legislativ care să permită gestionarea CCS de către universități și studenți, iar cel puțin 1/3 dintre membrii Consiliului de Administrație al CCS să fie studenți;
b. Creșterea duratei unei sejur din programul național „Tabere Studențești” la 7
zile;
c. Reintroducerea taberelor studențești de iarnă;
d. Creșterea cuantumului subvenției pentru masă în taberele studențești la 80 de lei/ zi/ student;
e. Stabilirea unui program național de reabilitare/ modernizare și creșterea capacităților taberelor școlare și studențești pentru a oferi condiții corespunzătoare, care să le permită introducerea în programul taberelor
studențești.
X. Deblocarea urgentă a concursului național de intrare în Rezidențiat în anul 2019 și debirocratizarea procedurilor de organizare a admiterii pentru viitoarele generații.
XI. Operaționalizarea accesului studenților la cultură, prin oferirea de tarifeaccesibile și acordarea unei reduceri de cel puțin 75% pentru accesul la activitățile derulate de toate instituțiile publice de cultură (muzee, dar și cele organizatoare de spectacole: operă, teatru, filarmonică, cinematograf etc.), în vederea integrării
lor participative în societate.
