Partidul conservator aflat la guvernare în Grecia este de aşteptat să iasă pe primul loc în alegerile de duminică, în ciuda unor scandaluri şi probleme, dar formarea unui guvern s-ar putea dovedi ulterior un marton pentru electoratul elen, relatează News.ro, citând Politico.
Syriza, partidul de stânga din opoziţie, nu a reuşit să profite de scandalurile și problemele din ultima perioadă
Partidul lui Kyriakos Mitsotakis, Noua Democraţie, îşi menţine un avans sigur faţă de principalul său rival, partidul de stânga Syriza, potrivit ultimelor sondaje, în ciuda faptului că mandatul său de premier este împovărat de un scandal de spionaj, de o inflaţie în spirală şi de îngrijorări tot mai mari cu privire la statul de drept.
Poate cel mai important aspect pentru votul de duminică este faptul că guvernul său s-a confruntat cu critici în legătură cu modul în care a gestionat un accident feroviar mortal, la începutul acestui an.
Citește și: Tăcere la Washington, în criza plafonului datoriei. Se apropie termenul - limită
Însă liderul Syriza, Alexis Tsipras, pare să poarte încă povara primelor luni tumultoase ale conducerii sale, în 2015, la apogeul crizei financiare, care a dus la cel de-al treilea program internaţional de salvare a Greciei.
Nou sistem de vot, proporțional, pe liste, în Grecia
Este puţin probabil ca Noua Democraţie să obţină suficiente voturi - 45% - pentru a obţine o majoritate absolută, deoarece aceste alegeri se desfăşoară în cadrul unui nou sistem de reprezentare proporţională. Aceasta înseamnă că grecii se vor îndrepta probabil din nou spre urnele de vot la începutul lunii iulie.
"Poate că acestea nu sunt cele mai cruciale, dar cu siguranţă sunt cele mai complexe alegeri pe care le-am avut vreodată", a declarat Angelos Seriatos, şeful departamentului de cercetare ştiinţifică al institutului de sondaje Prorata. Acest lucru se reflectă în ceea ce sondajele spun că este un număr record de alegători nehotărâţi înainte de alegerile naţionale.
În cadrul democratic de analiză a procesului electoral se întâlnesc două mari tipuri de sisteme de vot: sistemul electoral majoritar și sistemul electoral cu reprezentare proporțională.
Citește și: Lungul drum al Prințului Charles către coroana britanică. Un eveniment pregătit timp de 70 de ani
În genere, sistemul electoral majoritar este întălnit în acele țări care prezintă democrații majoritariste (de exemplu Marea Britanie, SUA), iar sistemul electoral cu reprezentare proporțională este caracteristic țărilor care și-au organizat regimul politic conform unei democrații consensualiste (de exemplu Germania, Italia, Belgia).
Diferențele dintre cele două tipuri de sisteme electorale pot fi corelate așadar cu două interpretări majore ale procesului democratic.
Una dintre ele, bazată pe logica deciziei eficiente, privilegiază ideea potrivit căreia, într-un sistem politic democratic, guvernarea se fundamentează pe exprimarea voinței majorității. Cealaltă, pornește de la o cu totul altă viziune în privința reprezentării politice.
Conform principiului proporționalității, nu este suficient ca rezultatul alegerilor să reflecte prezența unei majorității, ci este necesară o inventariere cât mai fidelă a opțiunilor electorale, astfel încât minoritățile semnificative să nu fie dezavantajate.
Grecii, îngrijorați de creşterea preţurilor
Economia şi creşterea preţurilor sunt principalele motive de îngrijorare pe care grecii le vor avea în minte atunci când se vor îndrepta spre urne duminică, eclipsând preocupările legate de imaginea şifonată a ţării în urma unui scandal de interceptări ilegale, de starea presei, de acuzaţiile de încălcare a legislaţiei UE prin respingerea migranţilor şi de presupusele abateri financiare repetate ale parlamentarilor conservatori.
"Ambele partide se concentrează pe criza costului vieţii şi pe stimularea creşterii salariilor reale şi ambele partide fac o analiză emoţională cu privire la modul cel mai bun de a aborda eşecul colectiv al accidentului de tren", observă Megan Greene, economist-şef global la Institutul Kroll.
Principalul slogan al Noii Democraţii seamănă cu cel al administraţiei Biden din SUA: Să terminăm ceea ce am început, inclusiv un efort susţinut pentru digitalizarea economiei, privatizări şi o redresare bazată pe investiţii, a explicat Greene. "Syriza este, fără surpriză, mai concentrată pe îmbunătăţirea lucrurilor colective, cum ar fi sănătatea şi educaţia, şi pe o sporire a incluziunii", a spus ea.
Spre deosebire de cele câteva runde electorale cruciale şi de schimbările de guvern pe care grecii le-au experimentat în timpul crizei financiare, aceste alegeri nu sunt văzute ca fiind atât de dramatice.
Incertitudinea privind apartenenţa Greciei la zona euro a dispărut, iar ţara a reuşit o redresare financiară remarcabilă, economia sa fiind una dintre cele cu cea mai rapidă creştere din UE, conform datelor Comisiei Europene din 2022.
Dar Grecia se luptă în continuare cu multe dintre slăbiciunile care au cântărit asupra creşterii sale timp de decenii, inclusiv o birocraţie masivă, în special în sistemul juridic, şi o evaziune fiscală cronică.
Analiştii consideră că Atena a irosit o parte din oportunităţile oferite prin restructurarea datoriei şi nu a pus în aplicare unele reforme dificile. Acest lucru sugerează că ţara acumulează din nou "vulnerabilităţi", în cazul unei stoăpări bruşte a finanţării externe, atrage atenţia Megan Greene.
Datoria Greciei, cea mai mare din UE
Datoria naţională a ţării se ridică la aproximativ 170% din produsul intern brut, de departe cea mai mare din UE, în ciuda unei scăderi datorate în principal inflaţiei ridicate. Grecia încă este singurul membru al zonei euro a cărui datorie suverană a obţinut un rating de tip junk - chiar dacă Mitsotakis susţine că statutul de recomandat investiţiilor ar putea fi obţinut în termen de 100 de zile, după posibila sa realegere.
Austeritatea a provocat cicatrici profunde în societatea greacă, ţara având una dintre cele mai mari rate de persoane aflate în risc de sărăcie. Veniturile reale au scăzut cu 7,4% în 2022 din cauza inflaţiei ridicate, potrivit datelor OCDE.
"Nu este suficient să abordăm criza imediată a costului vieţii - guvernul are, de asemenea, responsabilitatea de a avea o perspectivă pe termen mai lung şi de a lua în considerare cum să stingă incendiile economice imediate, implementând în acelaşi timp reforme care să pună economia Greciei pe o bază mai solidă în viitor", a declarat Greene.
Un moment cheie în perioada preelectorală a fost accidentul de tren din februarie, în care au murit 57 de persoane, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la competenţa guvernului.
Accidentul de tren "a distrus naraţiunea arogantă a Noii Democraţii, potrivit căreia ţara se află în cea de-a patra revoluţie industrială", a declarat Angelos Seriatos de la institutul de sondaje Prorata. "Pentru o parte dintre alegătorii care împărtăşiseră această opinie, accidentul de tren a fost dezamăgitor şi a rupt legătura cu partidul", spune sociologul.
Cine și cum ar putea forma o majoritate în Grecia după alegerile parlamentare
Noua Democraţie se află în prezent în sondaje la 36%, Syriza la 29% şi partidul socialist Pasok la 10%. Dacă aceste cifre se confirmă la votul de duminică, ar fi posibilă o coaliţie între primul şi al treilea partid.
Cu toate acestea, relaţia dintre Mitsotakis şi liderul Pasok, Nikos Androulakis, este deosebit de toxică, după ce dezvăluirile din scandalul interceptărilor telefonice au arătat că serviciul de spionaj al statului îl avea sub supraveghere pe Androulakis.
De asemenea, Mitsotakis nu a ascuns faptul că ar prefera să formeze singur un guvern majoritar şi că ar rezista până la un al doilea tur de scrutin, când are mai multe şanse datorită unui sistem care acordă partidului câştigător până la 50 de locuri bonus în turul al doilea.
Syriza este în favoarea unui guvern de "coaliţie progresistă", însă a precizat că ar trebui să fie primul pentru a încerca acest lucru. Cu toate acestea, Tsipras ar putea aborda Pasok şi alte partide de opoziţie pentru a forma o coaliţie de guvernare. Dar este îndoielnic că cifrele s-ar aduna pentru a avea succes în acest demers.
Scenariul cel mai probabil este că Grecia va avea nevoie de o a doua rundă de alegeri pentru a forma un guvern.
Datorită perspectivei de a obţine locuri bonus în turul al doilea, partidul câştigător ar avea atunci nevoie de 38% pentru a obţine cel puţin 151 de locuri în parlamentul de 300 de locuri. Oficialii Noii Democraţii consideră că partidul lor este pe cale să atingă acest obiectiv în turul al doilea.
"În caz contrar, dacă îi vor lipsi doar câteva locuri, Mitsotakis ar putea încerca să îi tenteze pe unii parlamentari din opoziţie să treacă pe partea cealaltă, în caz contrar, va căuta probabil discuţii de coaliţie cu Pasok", a declarat Nick Malkoutzis, editor şi co-fondator al site-ului de analiză economică MacroPolis.
"Acest lucru va fi inconfortabil pentru ambele părţi, mai ales în urma scandalului interceptărilor, dar probabil că nu va fi în interesul lor să nu ajungă la un acord, pentru că acest lucru ar duce la a treia rundă de alegeri, ceea ce nimeni nu-şi doreşte cu adevărat", a explicat Malkoutzis.
Androulakis, de la Pasok, a declarat că ar fi deschis să se alăture unei coaliţii, dar pune o condiţie prealabilă: ca nici Mitsotakis, nici Tsipras să nu ocupe funcţia de prim-ministru, o opţiune pe care ambele partide au respins-o.
Sprijinul pe care partidele îl vor obţine în primul tur de duminică va defini în mare măsură scenariul care va fi urmat în cele din urmă.
"Una este dacă Noua Democraţie va câştiga primele alegeri cu o diferenţă de peste 5 puncte procentuale, cu un sprijin apropiat de 35%, şi un cu totul alt scenariu ar fi dacă va obţine un scor sub acest nivel sau la mică distanţă de Syriza", spune Seriatos de la Prorata.
