Lumea este globalizată şi ceea ce se întâmplă într-un loc influenţează decisiv ce se petrece peste tot. De exemplu, conflictul Israel - Hamas influenţează preţul petrolului, la nivel global.
Dar cu certitudine ce se va întâmpla electoral, în anul 2024, în câteva state, va influenţa decisiv România şi va determina inclusiv politicile interne ale Bucureştiului.
Alegerile din 2024, din lume, care influenţează România
Sunt peste 70 de scrutine programate, în 40 de țări din întreaga lume, conform Cloudflare. De exemplu, pe 13 ianuarie 2024, în Taiwan au loc alegeri prezidenţiale. Taipeiul este sub o puternică presiune politică şi militară a Chinei.
Beijingul consideră că insula de dincolo de Strâmtoarea Formosa, cum au numit-o odinioară coloniştii occidentali, este teritoriul său naţional secesionist şi spune comunităţii internaţionale să nu intervină într-o afacere internă.
Totuşi, SUA sunt puternic implicate în regiunea şi apără dreptul Taiwanului la autodeterminare. Iar dacă Strâmtoarea Taiwanului va strănuta, în Europa, adică şi la noi, va fi răceală serioasă.
Citeşte şi: Ce nume grele din PNL se vor ocupa de campania pentru Alegerile Europarlamentare 2024
Mai aproape de noi, în Republica Moldova, în toamna anului 2024, sunt aşteptate alegeri prezidenţiale.
La ultimele alegeri de acest fel, în anul 2020, pro-europeana Maia Sandu a fost aleasă în funcţie şi, de atunci, împreună cu formaţiunea PAS, conduce Moldova pe un drum spre aderarea la Uniunea Europeană.
Cu certitudine, Moscova se va implica pe cât îi va sta în putinţă, prin metode mai dure sau care ţin de manevre policianiste, mai vizibile sau gestionate în subterana politicii, prin rezidenţi, agenţi provocatori, idioţi utili şi operaţiuni secrete, pentru a influenţa aceste alegeri, astfel încât oamenii ei să obţină poziţii în stat şi să perturbe parcursul european al Chişinăului.
Citeşte şi: „The Rock” propus să candideze la alegerile prezidențiale din SUA. Ce spune celebrul actor
Cel mai puternic sprijin pentru agitatul sistem democratic dintre Prut şi Nistru, ca şi pentru cel de la Bucureşti, vine din Statele Unite. Care, în prima zi de marţi a lunii noiembrie a anului viitor, va avea alegeri prezidenţiale. Unele foarte importante pentru situaţia globală a democraţiei.
Va fi un duel, dacă va fi un duel între democratul Joe Biden şi republicanul Donald Trump, între domnia legii şi statului de drept şi bunul plac din statul discreţionar, între doctrina internaţionalismului american, căreia îi datorăm existenţa statului român, şi cea a izolaţionismului american, căreia i se datorează cel puţin al doilea război, în secolul XX.
Citeşte şi: Ciucă: Cu unanimitate de voturi, decizia PNL a fost să mergem ''Prin noi înşine'' la alegeri în 2024
Mai exact, marţi, 5 noiembrie 2024, două Americi se vor lupta pentru putere: măreaţa Americă, principal sponsor al democraţiei, drepturilor omului şi pluralismului în lume, şi meschina Americă întoarsă-n sine a lui Herbert Hoover, dinainte de venirea lui Franklin Delano Roosevelt, în 1933 - care a determinat înfrângerea fascismului în Europa.
Ori meschina Americă dolarizatoare a lui William H. Taft, al 27-lea preşedinte al SUA şi singurul care, la Casa Albă fiind, a fost şi şeful Justiţiei americane, o Americă împotriva căreia Woodrow Wilson, prietenul românilor, a luptat ani în şir, dinainte de anul 1913, când a fost ales preşedinte, pentru a o întoarce cu faţa spre lume.
Se pare că, dacă alegerile ar avea loc acum, în Statele Unite ar redeveni preşedinte Donald Trump. Dar diferenţa dintre sistemul constituţional american şi cel din România e că procesele lui Trump vor continua şi este posibil să ajungă în închisoare direct de la Casa Albă, pentru că nu se poate graţia singur.
Şi oricum SUA are mecanisme de check and ballance puternice şi stabile, care vor stopa destule dintre acţiunile destructive ale lui Trump, ca şi în precedentul mandat.
Rusia. Povestea unor alegeri falsificate. By pointing
În martie 2024, probabil pe 17 martie, în Rusia ar trebui să aibă loc alegeri. Dar învingătorul este deja cunoscut, cât timp oponenţii lui Vladimir Putin sunt morţi, în închisoare, ori au fugit din ţară. Iar dacă fugi din Rusia ieşi din cărţile politicii.
În Rusia, succesiunea la Putin nu se va face prin alegeri democratice. Stalin a căzut, în biroul său, iar la căpătâiul lui a fost ales provizoriu succesorul Gheorghi Malenkov, în timp ce cenuşa lui Lavrenti Beria era încărcată într-un sac de iută, în curtea interioară a Kremlinului.
Plăcile tectonice ale sistemului de putere sovietic l-au adus în capul bucatelor pe Nikita Hrusciov, apoi, rapid, pe Brejnev, şi a urmat pasajul kaghebiştilor Andropov - Cernenko, care i-a pregătit terenul "băiatului bun", de consum pentru Occident, Mihail Sergheevici Gorbaciov.
Ucraina şi noi
Boris Elţîn a venit la putere după o lovitură de stat eşuată contra lui Gorby, iar Putin a fost ales de Elţîn. O alegere care aduce aminte de obiceiul barbar al preşedinţilor mexicani din Partidul Instituţional (aflat 71 de ani la putere), care, la momentul menit, îşi arătau cu degetul succesorul (finger pointing).
În fine, următoarele alegeri prezidenţiale din Ucraina au loc duminică, 31 martie 2024. Dar Volodimir Zelenski spune că nu este momentul potrivit, pentru că ţara este în război. Cu certitudine, Moscova se va strădui să le perturbe puternic.
Aşa cum va face în toate statele-ţintă, inclusiv în România.
