Înainte de alegerile europene din iunie 2024, starea de spirit a populației din Austria este clară, iar acest lucru sprijină deciziile abrupte și total antieuropene ale Guvernului de la Viena. Fie că vorbim de extinderea spațiului de liberă circulație Schengen pentru România și Bulgaria, fie că vorbim chiar de țările care fac parte din acest Acord istoric, Austria continuă să facă notă discordantă și să ia decizii contra valorilor Europene și mai degrabă mulțumitoare pentru regimul de la Moscova.
Decizia Austriei de a nu ne lăsa în Schengen are sprijinul populației? 64% nu au încredere în UE
Un sondaj realizat de Institutul de Sondare a Opiniei „Market” la comanda cotidianului austriac "Standard" arată că mai bine de două treimi dintre austriecii de rând sunt nemulțumiți de Uniunea Europeană.
49% dintre austrieci ar dori mai multe drepturi de codeterminare în timp ce doar 18% dintre cei intervievați cred că Bruxelles-ul se află pe „drumul cel bun”. Cu toate acestea, 64% consideră că UE se dezvoltă în direcția greșită. De asemenea, 49% dintre cei intervievați se așteaptă la o mai mare participare la alegerile de anul viitor, potrivit exxpress.at.
O altă întrebare incitantă este ce partid intern ar trebui să fie cel care modelează viitorul UE. Cu 31%, ÖVP este în frunte, la egalitate cu FPÖ. Acestea sunt urmate de SPÖ (30%), Verzii (29%) și Neos (27%).
Jocurile politice interne din Austria țin România la ușa Schengen
Partidul Libertății din Austria (FPÖ) a preluat un avans considerabil în cele mai recente sondaje de opinie, o treime dintre austrieci promițându-și sprijinul pentru partidul populist de dreapta în perspectiva alegerilor de anul viitor.
Partidul fostului ministru de interne Herbert Kickl se situează la 30%, cu un avans considerabil față de Partidul Social-Democrat (SPÖ) și de Partidul Popular Austriac (ÖVP), aflat la guvernare, cu 23% și, respectiv, 22%.
Până acum, coșmarul României a fost cancelarul Karl Nehammer, care s-a opus aderării țării noastre. Cum alegerile parlamentare din Austria sunt în toamna lui 2024, Karl Nehammer a scos de pe agenda sa o posibilă aderare a României.
Rivalul său, Herbert Kickl, al cărui partid conduce în sondaje, este și mai vehement în privința migrației, aspect care ar îngreuna și mai mult aderarea României la Schengen dacă Kickl ar ajunge cancelar.
Guvernul austriac a "trecut cu vederea" faptul că premierul Ungariei, Viktor Orbán, unul dintre cei mai importanți aliați al partidului aflat la putere la Viena, a lăsat pur și simplu marea majoritate a migranților să treacă în Austria.
Mai mult, problema migrației "ilegale" a fost deja tema dominantă a Partidului Popular în cele patru alegeri regionale. Dar strategia de a câștiga voturi de la partidul de extremă-dreapta FPÖ nu a funcționat pentru ÖVP.
Viena, cu un picior în #Austrexit
Cu alte cuvinte, Austria pare că se îndreaptă tot mai mult pe calea aleasă greșit de Marea Britanie atunci când partidele extremiste au manipulat populația, cu ajutorul intervențiilor de la Moscova, să voteze pentru Brexit.
O mișcare ce s-a dovedit o „sinucidere” din punct de vedere economic pentru britanicii care acum fac manifestațiii stradale care adună zeci de mii de oameni cerând reîntoarcerea Angliei înapoi în Uniunea Europeană.
#Protestatarii s-au adunat în centrul #Londrei împotriva la #Brexit - ieșirii #MariiBritanii din #UE organizat o campanie pentru revenirea în #UniuneaEuropeană. Pro-#EU protesters gathered in central #London for the National #RejoinMarch (NRM) pic.twitter.com/kZ6owIirgs
— Radio Click Romania EX- Radio East Europe (@RadioRomaniaUK) September 24, 2023
Dacă în decembrie 2017, doar 15 la sută dintre austrieci erau în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj realizat de Societatea austriacă pentru politică europeană, acum - în 2023 - este deja cu 12 puncte procentuale mai mult, și anume 27% vor un #Austrexit.
De ce îi urăsc austriecii pe români?
Un expert din Austria a declarat că cetățenii țării sale sunt clar opuși față de aderarea României la spațiul de liberă circulație.
Această afirmație provine de la sociologul Christoph Haselmayer, care este directorul unui institut de cercetare a opiniei publice din Austria.
Citește și: România va ataca Austria la Curtea de Justiție pentru blocada la Schengen. Ciolacu: „Categoric, da!”
"După părerea mea, guvernul federal austriac va respinge cererea președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, deoarece Austria se află în prima linie a imigrației ilegale în spațiul Uniunii Europene. Acesta va fi răspunsul țării mele.
Nu este vorba de corectitudine. Este vorba despre imigrația în interiorul Uniunii Europene. Și, în opinia mea, nu este corect, nu este corect nici pentru Grecia, nici pentru Austria, Italia și alte țări. Așadar, Austria și, poate, Olanda vor vorbi despre acest subiect în cadrul Consiliului European. Și apoi vom vedea ce se va întâmpla”, a declarat sociologul austriac Christoph Haselmayer.
Și principalul lucru este că majoritatea austriecilor sunt, în prezent, clar opuși față de aderarea României și Bulgariei la Schengen. De aceea, în opinia mea, poziția austriacă a guvernului federal nu se va schimba atât de repede. Iar în septembrie 2024, deci peste un an, vom avea alegeri federale aici, în Austria. Și acesta este, de asemenea, un punct de vedere pe care guvernul austriac îl ia în considerare.”, a spus Christoph Haselmayer.
De ce îi urăsc austriecii pe migranți?
„În mod paradoxal, migranții care nu au fost recunoscuți, dar care nu pot fi expulzați din motive legale, se pot descurca și mai bine. Cum ar fi sirienii și afganii din situația actuală. Aceștia pot rămâne în îngrijire de bază pentru totdeauna. Ei primesc hrană (3 mese pe zi) și cazare în mod gratuit. În plus, primesc o sumă mică de bani de buzunar: 40 de euro.
Aceasta este suma pe care fiecare individ o primește în fiecare lună.
Pentru migranții aflați în locuințe private de închiriat, fiecare individ adult primește 165 de euro, o familie până la 330. Alocația de hrană este de 260 de euro pe lună pentru fiecare adult, iar minorii primesc 145 de euro.
Asigurarea de sănătate este gratuită, iar pentru îmbrăcăminte se plătește o alocație de până la 150 de euro pe an. Rechizitele școlare ale copiilor sunt acoperite cu până la 200 de euro, iar costurile de călătorie pentru frecventarea școlii sunt rambursate integral.
Statul plătește 60 la sută din costuri, restul este acoperit de guvernul federal - cu alte cuvinte, de noi toți.
Și ceea ce se mai vehiculează este că, mai ales la Viena, migranții cu cereri de azil respinse (!) primesc și ei prestații minime (1054 de euro pe lună) - de mulți ani. Unii dintre ei încasează de două ori: Curtea de Conturi a confirmat în 2017 că beneficiarii de prestații minime adesea nu trebuiau să prezinte niciun act de identitate pentru a putea încasa banii”, potrivit exxpress.at.
Austria se ia la trântă cu toată Uniunea Europeană pentru a ține România afară din Schengen
Președintele Comisiei Europene a cerut ca Bulgaria și România să fie admise imediat în spațiul Schengen. Ministrul de interne Karner a refuzat imediat și a insistat asupra dreptului de veto al Austriei.
Ministrul de interne Gerhard Karner a respins imediat apelul președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a ridica imediat blocajul austriac împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen.
Lupta împotriva migrației ilegale și a traficului de migranți trebuie să fie obiectivul central al Comisiei Europene, a comentat Karner.
"În prezent, cifrele privind migrația sunt în creștere în întreaga Europă și în multe țări se discută despre controale suplimentare la frontieră, de exemplu în Germania cu Polonia. În acest moment, nu are sens pentru mine să vorbesc despre o extindere a spațiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puține.
Șefa Parlamentului European amenință Austria
Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a anunțat că s-au pus în derulare evaluări privind prejudiciile financiare generate de decizia Austriei de a bloca aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.
„Sigur, când se întâmplă astfel de evenimente, se efectuează estimări ale prejudiciilor financiare. Cât costă așteptarea la granițe? Nu e vorba doar de implicațiile financiare.
Citește și: Cum vrea România să spargă veto-ul Austriei și să intre în Schengen. Justificați tot!
Acum 12 ani, Comisia Europeană a hotărât că aceste țări ar trebui să intre în spațiul Schengen, iar Parlamentul European a subliniat că nu există niciun motiv legal sau politic pentru excluderea acestora de la beneficiul libertății de mișcare oferit de Uniunea Europeană”, a punctat Roberta Metsola la Strasbourg.
Cum influențează Moscova Guvernul de la Viena să nu accepte România în Schengen
Liderul partidului austriac care vrea aderarea României la spațiul Schengen susține că țara sa face tranzacții cu Putin de 10 ori mai mari decât ajutorul pe care îl dă Ucrainei.
Liderul NEOS, Beate Meinl-Reisinger, a acordat un interviu în presa austriacă. Ea spune că partidul de guvernare finanțează războiul lui Putin.
"FPÖ nu face altceva decât jocul propagandistic al lui Putin în Austria. Acest lucru nu are nimic de-a face cu neutralitatea, este un abuz al conceptului de neutralitate...
Susținem Ucraina cu 800 de milioane de euro - asta e bine - dar în același timp transferăm de zece ori mai mult decât această sumă către Rusia pentru gaz".
Citește și: EXCLUSIV Câți migranți ce „ameanințau Austria” au fost prinși în 2022 la granița României cu Ungaria
Ea spune că acești bani vor fi folosiți pentru a continua invazia. "Acesta este un eșec al politicii, al ÖVP și al Verzilor, faptul că întreruperea relațiilor cu Putin nu a fost realizată”.
Austria, la „brelocul” lui Putin
Europarlamentarul Rareș Bogdan e de părere că România trebuie să folosească orice metodă avută la îndemână ca să pună presiune pe Austria pentru acceptarea țării noastre în spațiul Schengen.
Prim-vicepreședintele PNL a spus, la Digi24, că Austria încă se bucură de o relație privilegiată cu Moscova, iar acest lucru îi influențează decizia.
"Știți cum e, în fața argumentului gaz și în fața argumentului petrol, pe care îl folosesc pe Moscova, în mod direct către Austria, e foarte complicat, o țară non-NATO... e foarte complicat să zici.
Ăsta este adevărul pur pe care nu trebuie să ne ferim să-l rostim. Rep: Dumneavoastră sugerați că Moscova ar influența Austria, cumva în această decizie să nu ne primească...
În mod direct, în mod direct pentru că este inadmisibil. Adică relațiile pe care Moscova le are în continuare cu Austria, modalitatea în care Austria primește în continuare gaz din conductele Gazprom la prețuri preferențiale, spre deosebire de alte state europene, Austria se bucură de o relație privilegiată cu Rusia lui Putin.
Și, practic, Putin nu ne vrea în Schengen. Dacă ne ducem așa foarte jos ca analiză și spunem Putin, Putin sigur nu ne vrea în Schengen, pentru că România câștigă enorm și financiar și din punct de vedere al respectului și practic se cimentează și mai puternic în Europa", spune europarlamentarul.
Presa austriacă face jocurile lui Nehammer ca să țină România afară din Schengen. Cifrele adevărului
În ultima vreme, presa austriacă a „explodat” de știri cu privire la numărul uriaș de migranți solicitanți de azil care bat la porțile |Europei cu titluri „Prea mulți migranți, capacitățile de primire sunt epuizate”, sau „Vecinii ar trebui să arunce o privire la Austria: 109.800 (!) de cereri de azil anul trecut”, încercând să insufle argumentele false enunțate de cancelarul Karl Nehammer și de ministrul austriac al Internelor, Gerhard Karner, care se opun vehement aderării României și Bulgariei la Schangen, argumentând că țara noastră este una dintre principalele rute ale migrației ilegale.
România nu e pe ruta migrației! - Cifrele oficiale FRONTEX
Potrivit ultimelor date publicate de Agenția Europeană de Control la granițe - FRONTEX, rutele migranților sunt:
- Ruta Central Mediteraniaină - Tunisia -Italia - unde în anul 2022 au ajuns 105.561 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 89.113 migranți.
- Ruta prin Balcanii de Vest - Serbia - Croația - unde în anul 2022 au ajuns 144.181 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 48.760 migranți.
- Ruta prin Estul Mediteranei - Turcia - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 43.906 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 17.884 migranți.
- Ruta prin Vestul Mediteranei - Maroc - Spania - unde în anul 2022 au ajuns 15.134 de migranți, iar în perioada ianuarie - iulie 2023 au venit 7.425 de migranți.
- Ruta Est Europeană - Belarus -Polonia/ Belarus - Lituania - unde în anul 2022 au ajuns 6.332 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 3.179 migranți.
- Ruta Circulară - Albania - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 672 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 419 migranți.
- Ruta prin Marea Neagră - România și Bulgaria - unde în anul 2022 au ajuns 213 migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 40 migranți.
