Timp de 30 de ani, toate guvernările au lăsat dotarea și instruirea armatei la marginea preocupărilor.
Dacă, în unele cazuri, acest lucru se poate pune în seama lipsei de viziune și de bani, au fost și guvernări care au lăsat deliberat armata într-o stare precară, mergând pe o narațiune des întâlnită la propaganda rusă de la Chișinău, conform căreia Republica Moldova nu are nevoie de armată și că în 30 de ani „nimeni nu a atacat Republica Moldova”, scrie Veridica.ro.
Dar invazia Rusiei în Ucraina a schimbat paradigma de securitate regională, iar Republica Moldova s-a trezit chiar lângă zona de conflict cu o armată la fel de slab instruită, cu lipsuri de echipamente militare și o opinie publică care, în mare parte, este îngrijorată în special de un posibil atac din stânga Nistrului.
Cu un buget anual de circa 0,4% din PIB, echivalentul a circa 47,6 milioane de dolari, Republica Moldova ocupă locul 143 din 145 de armate ale lumii luate în considerare într-un top al portalul globalfirepower.com ce măsoară capabilitățile militare la nivel mondial.
Republica Moldova are o armată de circa 6.000 de oameni, cu tot cu personalul auxiliar. În mare parte, sunt militari în termen, nu profesioniști angajați pe contract.
Perspectivele de dotare cu echipament mai performant sunt infime pe fundalul unei grave crize economice.
Pe lângă cei circa 6.000 de militari activi și personal tehnic, Republica Moldova mai poate mobiliza 12.000 de rezerviști și alte 1.000 de persoane ca forțe paramilitare. În total, 19.000 de persoane.
Problema cea mai mare este legată de dotarea armatei. Republica Moldova dispune, conform Globalfirepower, de doar patru elicoptere de atac, care de facto sunt doar pe hârtie și nu se cunoaște dacă chiar pot fi operaționalizate. De asemenea, tot pe hârtie, 2 avioane, 3 elicoptere, 10 tancuri și 550 de vehicule blindate, 25 de lansatoare de rachete și 69 de piese artilerie remorcată.
Sprijin de la Biden
Președintele SUA, Joe Biden, s-a adresat, în timpul discursului susținut la Varșovia, Maiei Sandu, președinta Republicii Moldova, cerând audienței aplauze pentru ea.
„Ne dorim ca și oamenii din Moldova să trăiască în libertate. Determinarea poporului moldovean de a trăi în libertate, atunci când câștigarea independenței i-a dus pe calea aderării la Uniunea Europeană.
Președintele Maia Sandu se află aici, astăzi, sunt mândru să fiu alături de dumneavoastră și de poporul iubitor de libertate al Moldovei. Vă rog, oferiți-i un rând de aplauze!", a spus Joe Biden în discursul rostit la Castelul Regal din capitala poloneză.
Preşedinta Republicii Maia Sandu s-a aflat la Varşovia, pentru a asista la discursul liderului american.
„De 30 de ani trăim sub o amenințare constantă. Moscova și-ar dori un guvern pro-rus la Chișinău", a declarat vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Mihai Popșoi, într-un interviu pentru Digi 24.
Oficialul susține că Rusia ar vrea să folosească Chișinăul pe post de „cap de pod", cum este Belarus, „pentru a înfige un cuțit în spate Ucrainei".
Cum poate ajuta România în cazul unei agresiuni
România poate răspunde oricărei cereri de ajutor care vine din partea Chișinăului, dar „în ceea ce privește partea militară, România nu poate face mai mult decât face față de Ucraina”, au declarat surse diplomatice pentru DW.
Pe scurt, „România nu poate oferi asistență militară directă Republicii Moldova”, dar are la îndemână o serie de alte instrumente pentru a asigura rezistența micii republici de dincolo de Prut în cazul unei agresiuni rusești.
Cel mai indicat este „răspunsul colectiv”, a subliniat sursa citată, adăugând că România mizează de asemenea pe procesul de aderare a R. Moldova la UE și pe sistemul de asistență economică.
Pe de altă parte, nu este exclus din partea Bucureștiului să deschidă o umbrelă cibernetică protectoare deasupra Chișinăului.
România și-a asumat un deziderat similar după anexarea Crimeei de către Rusia, când în interiorul NATO a preluat conducerea Grupului pentru apărarea cibernetică a Ucrainei.
De asemenea, România poate fac lobby permanent la Bruxelles, prin deschiderea unor culoare pentru refugiați, în așa fel încât aceștia să ajungă în România mai repede, iar povara asupra Republicii Moldova să fie ușurată.
În cazul unei agresiuni din partea Rusiei, România nu poate interveni, însă, direct.
Nu în ultimul rând, Bucureștiul va acționa pentru ajutorarea cetățenilor cu pașapoarte românești, ca și cum aceștia „s-ar afla într-o țară terță”. România are obligații consulare și că „va sprijini direct și indirect” evacuarea de urgență a cetățenilor români de dincolo de Prut și va cere și ajutor internațional în acest sens.
Forțe în Transnistria
De cealaltă parte, armata separatistă transnistreană dispune de un personal militar estimat undeva până 7.000 de persoane în mare parte la fel de slab pregătiți, dar și circa 1.600 de militari ruși cu misiunea de menține pacea pe Nistru și Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) care staționează ilegal sub pretextul că păzesc depozitul de muniții de la Cobasna.
Citește și: Cum a „măcelărit” România Delta Dunării înainte să apară pericolul Bîstroe. 1.753 km de canale noi
Membrii GOTR și „pacificatorii” sunt de facto aceiași militari, care se rotesc periodic în ambele misiuni. Chiar dacă majoritatea personalului din aceste trupe rusești este reprezentată de cetățeni din regiunea transnistreană, există un nucleu de circa 100 de militari care antrenează trupe din regiune după standarde profesioniste ale Armatei ruse.
Citește și: Trupe ucrainene înaintează spre granița cu Transnistria. Se pregătește Kievul să apere Moldova?
Unitățile armate din Transnistria sunt dotate exclusiv cu echipamente sovietice, provenite de la fosta armata a 14-a a URSS-ului.
