Cancelarul Austriei refuză aderarea României la Schengen, dar nu condamnă moartea lui Navalnîi. Nu prea au fost reacţii în Austria, după moartea lui Aleksei Navalnîi, cu excepţia şefului statului.
Veteranul Partidului Social Democrat din Austria, SPÖ, Josef Cap, ar prefera chiar să facă pace cu Vladimir Putin.
Cancelarul Austriei refuză aderarea României la Schengen, dar nu condamnă moartea lui Navalnîi
Lumânări, fotografii ale lui Alexei Navalnîi și proteste la adresa lui Putin au împânzit de sâmbătă gardurile multor clădiri din capitalele europene. Și la Viena, de sâmbătă, oamenii vin și pleacă din fața Ambasadei Rusiei, de pe Reisnerstrasse, din Viena.
Oamenii vor să își exprime durerea, furia și consternarea față de uciderea celui mai cunoscut adversar al lui Vladimir Putin.
Cea mai tăioasă și rapidă reacție de sâmbătă a venit chiar de la vârful establishmentului politic: la începutul după-amiezii, președintele federal Alexander Van der Bellen a scris pe X că “regimul criminal al lui Putin este responsabil” pentru moartea lui Navalnîi.
Citeşte şi: Bulgaria publică dovada că Austria nu vrea nici România în Schengen din „ambiții” politice
Această reacție a fost remarcabil de clară. La acel moment, decesul lui Navalnîi nu fusese încă confirmat oficial și, având în vedere reacțiile inițiale inexistente ale cancelarului și Ministerului de Externe, a fost una dintre puținele atât de intransigente, în condamnarea morții criticului rus al sistemului, până duminică, conform Die Presse.
Ambasada Rusiei la Viena l-a contracarat sâmbătă pe Van der Bellen, cu o notă de protest adresată Ministerului de Externe, condus de ÖVP, partidul lui Karl Nehammer.
Ministrul de Externe Alexander Schallenberg a rămas inițial diplomatic tăcut. El nu a vrut să intre în teorii ale conspirației, dar știe "că a existat un atac cu otravă asupra lui (Navalnîi, nota), că a fost trimis în gulag (...), știm ce regim a încercat să-i distrugă sănătatea", a declarat el sâmbătă.
Citeşte şi: „Palmă” pentru Austria în privința granițelor Schengen. Se reaprind speranțele pentru România?
De fapt, avea să mai treacă o zi până când Schallenberg a preluat în cele din urmă formularea lui Van der Bellen: duminică seara, ministrul de Externe a vorbit și el la "ZiB 2".
El s-a exprimat concret la un "regim criminal, criminal" și despre moartea lui Navalnîi ca despre o "ucidere în rate". În ceea ce privește acțiunile lui Putin, guvernul a acționat probabil "prea naiv" în trecut, a spus şeful diplomaţiei austriece.
Foto: Profimedia Images
Între timp, partenerul de coaliție al lui Schallenberg a lansat un atac frontal: Nina Tomaselli (Verzii) a scris despre documente secrete ale Ministerului de Externe, referitoare la o conversație între Schallenberg și Rainer Seele, pe atunci CEO al OMV, la scurt timp după atacul cu gaz toxic asupra lui Navalnîi, în 2020.
Citeşte şi: Un mini Schengen gândit pentru Bulgaria, România şi Grecia ar fi ilegal
Potrivit procesului-verbal al conversației, acest atac nu a fost un motiv pentru ca Schallenberg să "își reconsidere poziția pro-Kremlin", a scris Tomaselli, citând din documente.
"În pofida a ceea ce a păţit atunci Navalnîi", Schallenberg i-ar fi spus lui Seele că amestecul dintre politică și afaceri nu ar fi fost bun.
Schallenberg nu a fost singurul care a făcut inițial o evaluare prudentă. În reacția sa inițială de sâmbătă, nici cancelarul federal, Karl Nehammer (ÖVP), nu a condamnat fără echivoc moartea lui Navalnîi.
Ezitări, ambiguităţi
Domnul Navalnîi "a luptat pentru o Rusie liberă și democratică toată viața sa", a scris el pe contul său de X. "Circumstanțele morții sale trebuie să facă obiectul unei anchete independente și să fie pe deplin clarificate".
Acest lucru i-a adus lui Nehammer o mulțime de critici, pe rețelele de socializare. Când a fost întrebat luni, la Cancelarie, despre acest subiect, jurnaliştii au făcut referire la declarațiile lui Schallenberg.
Nu va exista nici o altă declarație din partea cancelarului, pe această temă, a spus presei Cancelaria.
Alți oficiali de rang înalt ai ÖVP nu au făcut nici un comentariu, până luni, exprimând formal o cerere relativ vagă, pentru realizarea unei anchete complete, care oricum nu se va întâmpla, având în vedere regimul dictatorial al lui Putin.
Neclarităţi şi abţineri
Chiar și SPÖ s-a străduit inițial să găsească unele cuvinte mai clare. Liderul SPÖ, Andreas Babler, s-a abținut inițial să atribuie în mod clar moartea regimului lui Putin.
Foto: Profimedia Images
Vestea morții lui Navalnîi a fost "deprimantă, este necesară o anchetă independentă", a scris el sâmbătă, pe X. Gândurile lui Babler s-au îndreptat către "toți cei din Rusia care riscă atât de mult pentru a se opune regimului lui Putin și pentru a lupta pentru democrație și libertate".
Duminică, el a cerut din nou o anchetă a unei comisii internaționale, deoarece "nimeni nu are încredere în Regimul Putin".
Poziţii aflate în contradicţie
Cu toate acestea, Christoph Matznetter, membru al Consiliului Național al SPÖ, oficial al Forumului Austria - Rusia (FOR) pentru promovarea relațiilor austro-ruse, a anunțat că Navalnîi "a dat dovadă de un curaj enorm, după presupusa otrăvire cu Novichok", "întorcându-se în Rusia, unde a fost imediat arestat de regimul lui Putin".
Este de necontestat faptul că otrăvirea lui Navalnîi a fost efectuată de agenți ruși. În cadrul emisiunii de discuții "Links.Rechts.Mitte", de la "Servus TV", de duminică, veteranul stângist Josef Cap a adoptat o poziție opusă.
El a subliniat că nu are o părere prea bună despre sancțiunile împotriva Rusiei. "Toată lumea se întreabă: când se va opri în sfârșit asta, pentru că eu cred că sancțiunile ne fac rău tuturor", a spus Cap.
În introducerea emisiunii, el a fost prezentat cu un citat, în care afirma că este în favoarea "împăcării în sfârșit cu Putin".
Dificil
Cât de dificil este pentru o mare parte a SPÖ să ia o poziție clară împotriva lui Putin - a devenit clar după discursul lui Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, în Parlamentul Austriei, de acum aproape un an.
La acea vreme, doar 18 dintre cei 40 de membri socialişti ai Legislativului au fost prezenți, pentru a-l asculta pe președintele ucrainean.
O împrejurare pe care conducerea SPÖ a regretat-o retrospectiv. Declarațiile pro-ruse l-au determinat pe liderul partidului SPÖ, din oraşul Schwechat, să demisioneze anul trecut.
