Cu toate ca Războiul Rece se terminase, lumea a fost la un pas de războiul nuclear în 1995 când un radar rusesc a confundat o rachetă științifică cu o rachetă de luptă. Incidentul a marcat singura activare a unei serviete nucleare ca răspuns la un posibil atac.
Când Războiul Rece s-a încheiat în 1991, odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice, a redus foarte mult amenințarea războiului nuclear global. Dar pe 25 ianuarie 1995, acea amenințare a apărut din nou în prim-plan, când ofițerii ruși au confundat o rachetă norvegiană trimisă să studieze aurora boreală cu o armă de distrugere în masă.
Când a fost activată servieta nucleară a Rusiei. Un radar a identificat greșit o rachetă SUA
Deși nu este la fel de cunoscut precum criza rachetelor din Cuba din 1962, „incidentul rachetei norvegiene” este considerat unul dintre cele mai apropiate de războiul nuclear.
Citește și: Cele 3 "opțiuni" ale lui Putin pentru capitularea Ucrainei. "Valiza nucleară" pe masa Kremlinului
În primele ore ale dimineții zilei de 25 ianuarie, o echipă de oameni de știință norvegieni și americani a lansat o rachetă de sondare în patru trepte Black Brant XII de pe Andoya Rocket Range din Norvegia, un loc de lansare în largul coastei de nord-vest a țării. Scopul său: să studieze aurora boreală peste Svalbard, un arhipelag norvegian din Oceanul Arctic.
Deși oamenii de știință anunțaseră zeci de țări, inclusiv Rusia, înainte de experimentul lor științific la mare altitudine, informațiile nu au ajuns niciodată la operatorii radar din Rusia.
Citește și: Planul lui Putin pentru "înghețarea" războiului din Ucraina. Condițiile Kremlinului pentru Trump
La doar patru ani de la sfârșitul Războiului Rece, tensiunile dintre fosta URSS și Statele Unite au rămas ridicate. Așa că, atunci când ofițerii ruși de la Stația de radar Olenegorsk au detectat un obiect cu mișcare rapidă care călătorește pe o traiectorie înaltă spre nord deasupra Mării Barents, lângă granița de nord a Rusiei, s-au temut că ar putea fi un atac nuclear al submarinelor americane.
Traiectorie similară vectorilor nucleari
La urma urmei, era similară ca viteză și tipar de zbor cu o rachetă. A atins o altitudine de 903 mile, despărțindu-se în mai multe secțiuni în timp ce zbura, în același mod în care focoasele s-ar desprinde de o rachetă Trident lansată de submarin.
Modul de operare al Rusiei a fost să identifice un atac, să-l evalueze și să decidă dacă va riposta, totul în zece minute. Urmărirea traiectoriei „rachetei” ocupase deja cea mai mare parte a timpului.
Submarinele au fost puse în alertă
Drept urmare, comandanții submarinelor rusești au fost puși în alertă și li s-a ordonat să se pregătească pentru un răspuns nuclear. Președintele rus Boris Elțin a fost anunțat și a primit Cheget, servieta nucleară a Rusiei. Acesta conține codurile de lansare pentru arsenalul de rachete al țării, care pot fi folosite pentru a comanda o lovitură nucleară. Până în prezent, este singura activare cunoscută a unei serviete nucleare ca răspuns la un posibil atac.
După ce a discutat cu consilierii săi de top, Elțin a concluzionat că racheta se îndrepta departe de spațiul aerian rus și nu reprezenta nicio amenințare pentru țară.
La douăzeci și patru de minute de la lansare, racheta a căzut în mare lângă Spitsbergen, singura insulă locuită permanent din arhipelagul Svalbard. Deși incidentul a trecut în mare parte sub radarul istoriei, a dus la reevaluarea și reproiectarea protocoalelor de notificare și dezvăluire atât în SUA, cât și în Rusia.
