Când a fost invocat articolul 5 de o țară NATO? Faimoasa prevedere din documentele constitutive ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord a fost invocată o singură dată, în istoria de 75 de ani a Alianței. La rândul său, România s-a implicat activ în acea campanie militară.
Când a fost invocat articolul 5 de o țară NATO? Cum s-a implicat România în acel eveniment?
Ziele trecute, SUA a autorizat folosirea rachetelor ATACMS, care au o rază de acțiune de până la 306 kilometri, de către Ucraina, în contextul conflictului cu Rusia, spriinită, la ora actuală, și de trupe nord-coreene.
Ucraina ar putea folosi rachetele pentru a lovi concentrările de forțe ruse și nord-coreene, active militare cheie, centre logistice, depozite de muniții și lanțuri de aprovizionare în adâncul teritoriului rus.
Aceste lovituri i-ar putea ajuta pe ucraineni să diminueze eficacitatea ofensivei ruso-nord-coreene.
Citește și: Ucraina poate lovi Rusia cu rachete SUA. Putin: Am intrat în război cu țările NATO
Totodată, Franța și Regatul Unit, după SUA, au acordat Ucrainei permisiunea de a folosi rachetele lor SCALP cu rază lungă de acțiune și Storm Shadow pentru lovituri pe teritoriul Rusiei, potrivit Le Figaro, citată de European Pravda.
Ca răspuns la aceste decizii, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat că, în acest context,
Ucraina va lovi teritoriul Rusiei cu arme americane cu rază lungă de acțiune în viitorul apropiat, ceea ce, potrivit lui Vladimir Putin, înseamnă că „Rusia se află în război cu NATO”.
Urmarea ar fi posibile riposte, atacuri ale Rusiei asupra unor țări NATO, printre care se află și România. În acest scenariu, în mod normal, ar trebui să intre în vigoare celebrul articol 5 din tratatul car a consfințit crearea Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), la 4 aprilie 1949.
SUA a permis Ucrainei să lovească ținte din Rusia cu rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune - Foto: Profimedia Images (imagine cu rol ilustrativ)
Dar ce spune, de fapt, acest atât de pomenit articol, prin care este stabilită intervenția întregii Alianțe Nord-Atlantice în cazul unui atac asupra unei țări membre?
SUA a fost prima țară care a invocat articolul 5 din tratatul NATO
De fapt, prambulul acestuia se află în articolul 4, în care se arată că: „Părțile se vor consulta ori de câte ori, în opinia vreuneia dintre ele, este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți”, conform nato.int.
Citește și: Cât de duri sunt soldații români din Forţele Speciale? Au luptat alături de americani în Afganistan
Imediat după aceea, apare textul articolului 5, care precizează următoarele:
„Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părților și, în consecință, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite, va sprijini partea sau părțile atacate, prin realizarea imediată, individual și împreună cu celelalte părți, a oricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate, în vederea restabilirii și menținerii securității în spațiul Atlanticului de Nord.
Orice astfel de atac armat și toate măsurile adoptate ca urmare a acestuia vor fi imediat aduse la cunoștință Consiliului de Securitate.
Aceste măsuri vor înceta după adoptarea de către Consiliul de Securitate a măsurilor necesare pentru restabilirea și menținerea păcii și securității internaționale”, menționează sursa citată.
Important este și articolul următor al 6-lea, care definește atacul armat asupra uneia sau mai multor țări membre NATO.
„În scopul aplicării art. 5, este considerat atac armat asupra uneia sau mai multora dintre părți un atac armat:
(i) asupra teritoriului oricărei părți în Europa sau în America de Nord, în departamentele algeriene ale Franței, pe teritoriul Turciei sau pe insulele aflate sub jurisdicția oricăreia dintre părți din spațiul Atlanticului de Nord, aflat la nord de Tropicul Racului;
(ii) asupra forțelor, navelor sau aeronavelor oricăreia dintre părți, care se află pe aceste teritorii sau deasupra lor sau în orice altă zonă a Europei, în care forțele de ocupație ale uneia dintre părți erau staționate la data intrării în vigoare a acestui tratat, sau pe Marea Mediterană ori în spațiul Atlanticului de Nord, aflat la nord de Tropicul Racului”.
România a participat cu 32.000 de militari la războiul de aproape două decenii din Afganistan - Foto: INQUAM Photos/Adel Al-Haddad (imagine cu rol ilustrativ)
În istoria de 75 de ani a organizației, articolul 5 a fost invocat și activat o singură dată, după atentatele teroriste care au lovit Statele Unite, la 11 septembrie 2001 și au produs moartea a aproape 3.000 de oameni.
După acele atacuri, aliații din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord au invocat articolul 5, clauza de apărare colectivă, pentru prima dată în istoria NATO. La scurt timp după aceea, ca răspuns la solicitările Statelor Unite.
Astfel, au fost convenite o serie de măsuri inițiale de sprijin, printre care:
- intensificarea schimbului de informații privind terorismul;
- acordarea de asistență aliaților și altor state supuse unor amenințări teroriste sporite ca urmare a sprijinului lor pentru campania împotriva terorismului;
- sporirea securității instalațiilor de pe teritoriul NATO;
- suplimentarea resurselor NATO selectate necesare pentru sprijinirea operațiunilor împotriva terorismului; autorizații generale de survol pentru zborurile militare legate de operațiunile împotriva terorismului;
- accesul la porturi și aerodromuri pentru astfel de operațiuni; desfășurarea de forțe navale NATO în estul Mediteranei etc.;
- A fost creată o unitate de informații privind amenințările teroriste pentru a îmbunătăți schimbul de informații și analiza privind terorismul, scrie 2001-2009.state.gov.
Încă 7 octombrie 2001, forțele aliate, în frunte cu SUA, au îneput oprațiunile militare în Afganistan, țară condusă de talibani și care îl ascundea pe Osama bin Laden, liderul Al-Qaida, cea mai mare organizație teroristă din lume, la acea oră și coordonatorul atentatelor din SUA.
Deși nu era încă membră NATO, România s-a implicat activ în conflict, participând cu trupe în Afganistan încă din 2002.
Astfel, țara noastră, în virtutea parteneriatului strategic cu SUA şi pentru consolidarea poziţiei naţionale ca partener aliat al Aliențe, a trimit militari atât la Operaţia Enduring Freedom cât şi la ISAF,.
În ianuarie 2002, primele efective de militari români – un pluton de poliţie militară, o aeronavă C130 Hercules şi ofiţeri delegătură au fost dislocaţi în Afganistan, în cadrul operaţiei ISAF.
Ulterior, în iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operaţii din Afganistan primul batalion de infanterie românesc aflat într-o misiune de luptă în afara teritoriului naţional, după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Citește și: Se schimbă războiul: drone și roboți în locul soldaților. Cât de pregătită este România?
După aproape 20 de ani de conflict, americanii au decis să-și retragă trupele, în primul mandat al președintelui Donald Trump, odată cu semnarea Acordului de la Doha cu talibanii, în februarie 2020.
Acesta retragerea tuturor trupelor americane din Afganistan până în aprilie 2021, după acel moment, talibanii preluând din nou controlul total al țării.
Contribuția Armatei Române la acest conflict a însemnat nu mai puțin de 32.000 de militari care au participat la operațiuni, 27 dintre ei pierzându-și viața, iar alți peste 200 fiind răniți.
Rămâne de văzut dacă, în condițiile actuale va mai fi nevoie, încă o dată, de activarea articolului 5 sau calea rațiunii va prevala, chiar și-n al 11-lea sau al 12-lea ceas, în fața celei a forței.
