O sărbătoare mare este pe 7 martie. Creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Sfinţit Mucenic Efrem. Este vorba despre un episcop care a încercat să creștineze popoarele ”barbare” de la Gurile Dunării şi din jurul Pontului Euxin (Mării Negre).
O mulțime de daci au fost creștinați atunci.
Românii au acum o serie de superstiții legate de această zi.
Sărbătoare 7 martie. Sfântul care a convertit mulți daci la creștinism. Ce să faci acum să ai noroc
Această sărbătoare din 7 martie este într-o zi de joi, în acest an. Astfel că cei care vor să aibă noroc trebuie să respecte tradiția populară.
Joia e bine să te tunzi, la fel şi să-ţi speli părul. Se spune că femeile care țin cont de acest obicei vor avea un păr sănătos și bogat, iar cele care nu se îngrijesc de el în această zi, vor avea parte de probleme mari cu podoaba capilară.
Tot azi este bine să o ceri în căsătoria pe aleasa inimii tale și să faceți planuri de nuntă. Orice plan făcut azi va fi dus la sfârșit cu bine și va avea doar efecte pozitive.
Oricine are de gând să facă schimbări majore, trebuie să stabilească totul în ziua de joi.
Citește și: Ce trebuie să faci în ziua de joi pentru a avea noroc în dragoste. Românii respectă acest ritual
Cine a fost Sfântul Sfinţit Mucenic Efrem
Sfântul Sfinţit Mucenic Efrem a fost al doilea episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului, care a ocupat un timp scaunul de păstor al Daciei Pontice, după atestarea sinaxarelor greceşti şi latine (secolul IV).
S-a născut în sudul Dunării, părinţii săi erau creştini şi l-au crescut în această credinţă. Mergând să se închine la Sfintele Locuri, a rămas acolo şi a fost făcut preot şi slujitor la una dintre biserici. Atunci, în Imperiul Roman se slujea în limbile greacă, latină, siriană, şi tracă (besă).
Citește și: Sărbătoare religioasă. Cum a găsit împărăteasa Elena Sfânta Cruce. Ce se întâmplă dacă muncești azi
A ajuns apoi ucenic al patriarhului Hermon al Ierusalimului (300-314) şi a fost pregătit din tinereţe să propovăduiască Evanghelia lui Hristos la popoarele "barbare" de la Gurile Dunării şi din jurul Pontului Euxin (Mării Negre).
La începutul secolului IV a fost trimis de patriarhul Hermon să păstorească pe credincioşii daco-romani din Episcopia Tomisului, convertind la creştinism numeroşi daci, romani, goţi şi sciţi şi răscumpărând de la moarte mulţi sclavi, pe care apoi îi creştina.
În acel timp erau martirizaţi pentru credinţa în Hristos zeci de creştini daco-romani, sciţi, besi, traci, greci şi capadocieni exilaţi în Dacia Pontica, ale căror sfinte moaşte episcopul Efrem le răscumpăra, le îngropa, înălţa biserici de lemn sau de piatră peste ele şi rânduia preoţi să slujească noaptea Sfânta Liturghie, conform Agerpres.
În marea persecuţie a împăratului roman Diocleţian din anii 304-305, episcopul Efrem a fost prins, întemniţat şi chinuit cumplit la Herson (Crimeea), pentru a se lepăda de adevăratul Dumnezeu şi a se închina idolilor.
Mărturisind că este gata să-şi dea viaţa pentru Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, i s-a tăiat capul în ziua de 7 martie, în anul 304.
