Hanegbi a fost ministru al Justiției, ministru al Securității Interne, ministru al Informațiilor și Afacerilor Nucleare și ministru în biroul premmierului care supraveghează agențiile de informații israeliene Mossad și Shin Bet.
Israelul a ținut miercuri prima ședința de securitate pentru a discuta problema nucleară iraniană de la învestirea președintelui american Joe Biden și după multe discuții cu noua administrație pe acest subiect.
Luni, secretarul de stat american Antony Blinken și consilierul american pentru securitate națională Jake Sullivan au susținut avertismentul șefului Statului Major al armatei israeliene, generalul Aviv Kochavi, că Teheranul ar putea fi la doar câteva săptămâni distanță de suficient material fisibil pentru fabricarea unei bombe nucleare.
Timpul este din ce în ce mai scurt față de această „țintă” a programului nuclear iranian.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat miercuri că Iranul pune în funcțiune al doilea sistem de îmbogățire a uraniului, cu centrifuge IR-2m avansate, la uzina subterană din Natanz.
Organismul de supraveghere al ONU a comunicat că instalarea acestui al doilea lot de centrifuge se apropie de finalizare, în timp ce a al treilea grup intră în faza de instalare.
S-a raportat anterior că Iranul a îmbogățit uraniu la 20% puritate la instalația subterană Fordow, ceea ce este mult sub nivelul necesar pentru fabricarea unei arme nucleare, pentru care este nevoie de o îmbogățire de până la 90%.
Teheranul nu ascunde toate aceste încălcări flagrante ale acordului nuclear pe care l-a semnat în 2015, considerând că un arsenal nuclear este un factor de descurajare față de o posibilă „ofensivă inamică”.
Sursele militare care urmăresc programul nuclear iranian susțin că acesta are elemente cheie total secretizate.
Experții sunt de acord că Republica Islamică n-ar risca să înceapă o producție pentru o singură armă nucleară, deci toate demersurile pe care le face regimul de la Teheran în ultimul timp se bazează pe capacitatea de a obține 3-5 arme nucleare.
Este greu să se stabilească punctul exact în care a ajuns Iranul în dezvoltarea unei arme.
Întrebarea care rămâne este dacă Iranul este capabili să construiască o armă nucleară suficient de sofisticată și compactă pentru a fi montată pe o rachetă.
Detaliile esențiale ale problemei decurg din ajutorul pe care Iranul îl primește în programul nuclear de la Coreea de Nord și din Pakistan.
Toate acestea au fost discutate cu șeful CENTCOM SUA, generalul Kenneth McKenzie, care a avut întrevederi în Israel cu generalul Aviv Kochavi și cu șeful Mossad, Iossi Cohen, carea au finalizat planurile operaționale pentru un atac asupra facilităților nucleare ale Iranului.
Rămâne acum la latitudinea conducerii politice să decidă asupra implementării acestor planuri.
Este evident că șeful CENTCOM își va elabora propriile planuri militare în cazul în care Israelul va hotărî atacarea Iranului.
Prima mișcarea pe care a făcut-o după toate aceste discuții a fost să retragă grupul de luptă al portavionului Nimitz din Golf.
Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a anunțat că portavionul USS Nimitz și grupul său de sprijin au părăsit pozițiile care vizau coastele iraniene. Plecarea grupului Nimitz, „după mai mult de 270 de zile de descurajare a conflictului într-o regiune foarte critică”, înseamnă că nu mai există niciun portavion american în zona Golfului. Acest lucru poate fi interpretat ca o punere la adăpost în eventualitatea unui atac israelian, grupul naval american având doar misiunea de descurajare a Teheranului.
Secretarul Apărării, Lloyd Austin, consideră că „America are o prezență robustă în Orientul Mijlociu ”, a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
„SUA au trupe în multe națiuni din Golful Persic și există mai mult decât suficientă putere aeriană pentru a contracara orice adversar.”
Poziția lui Biden față de Teheran este privită cu atenție de către președinții Vladimir Putin, Xi Jinping, precum și de conducătorul nord-coreean Kim Jong-un, aliații Iranului.
S-ar putea spune că Israelul va fi singur în această confruntare? În ultima perioadă, Israelul a realizat noi relații și înțelegeri cu națiuni din Golf și cu Marocul, care consideră Iranul un inamic cu atât mai periculos dacă ar avea arme nucleare.
În același timp, Guvernul israelian este obligat să își păstreze libertatea de acțiune împotriva Iranului, dar și să se sincronizeze cu Statele Unite, Europa și țările din Golf.
Luni, premierul Netanyahu, ministrul Finanțelor, Israel Katz și generalul Aviv Kochavi au pus la punct pachetul de aproape un miliard de dolari pentru a finanța un posibil atac militar asupra Iranului.
Miercuri, Cabinetul de securitate a fost convocat pentru a prezenta opțiunile.
Dar timpul este scurt. Dacă se va decide asupra unei acțiuni militare, aceasta ar trebui să aibă loc înainte de alegerile generale, care se vor ține la 23 martie.
