Poliţia federală belgiană a percheziţionat joi sediul gigantului tehnologic chinez Huawei din Bruxelles şi locuinţele mai multora dintre lobbyiştii companiei, sub suspiciunea că ar fi participat la infracţiuni de luare de mită, fals, spălare de bani şi organizare criminală cu membri ai Parlamentului European, potrivit unei investigaţii publicată în cursul dimineţii de ziarele belgiene Le Soir şi Knack împreună cu portalurile de investigaţie "Follow the Money" şi "Reporters United".
Corupție în Parlamentul European. 15 persoane sunt bănuite că ar fi primit mită de la Huawei
Joi dimineaţă au fost percheziţionate 21 de locuinţe în Bruxelles, Valonia, Flandra şi Portugalia şi ar fi în jur de 15 europarlamentari - actuali şi foşti - implicaţi în caz, după cum bănuiesc anchetatorii. Potrivit Le Soir, mai mulţi lobbyşti ai companiei chineze au fost reţinuţi.
Procurorii belgieni au confirmat joi că mai multe persoane au fost arestate pentru a fi interogate în legătură cu presupusa lor implicare în corupţia activă în cadrul Parlamentului European şi că Poliţia Federală a efectuat 21 de percheziţii în regiunea Bruxelles, precum şi în Flandra, Valonia şi Portugalia, transmite Reuters.
Procurorii nu au dezvăluit numele şi funcţiile persoanelor implicate, nu au fost disponibili pentru comentarii suplimentare, dar au declarat că au fost ridicate mai multe documente şi obiecte, cu scopul de a depista orice dovadă de spălare a banilor.
Actuali și foști europarlamentari acuzați că au primit bani, cadouri scumpe și călătorii
Parchetul Federal Belgian a confirmat totodată pentru Le Soir, însă fără a menţiona numele companiei Huawei, că faptele s-au petrecut între 2021 şi până în prezent, "foarte discret", "sub pretextul de lobby comercial şi sub diferite forme, cum ar fi remuneraţia pentru funcţii politice sau chiar cadouri scumpe, cum ar fi cheltuielile cu mâncarea şi deplasarea, inclusiv invitaţii cu caracter regulat la meciuri de fotbal".
Obiectivul acestor activităţi de lobby - potrivit mass-media care publică investigaţia - ar fi acela de a contracara încercările SUA de a exclude companiile chineze de telecomunicaţii de pe pieţele sensibile, precum şi de a pleda ca piaţa europeană să se deschidă către companiile chineze.
"Beneficiile financiare legate de presupusa corupţie ar fi putut fi amestecate în fluxuri financiare aferente cheltuielilor privind participarea la conferinţe şi plătite diverşilor intermediari, cu scopul de a ascunde caracterul ilicit al acestora sau de a permite făptuitorilor să evite consecinţele acţiunilor lor. Din această perspectivă, ancheta încearcă să identifice şi elemente de spălare a banilor, dacă este cazul", a transmis parchetul federal belgian, citat de Le Soir.
Contactată de Le Soir, Huawei nu a fost imediat disponibilă pentru a oferi o reacţie
Momentan, Parlamentul European nu a primit nicio cerere de ridicare a imunităţii şi nici nu au fost percheziţii la sediile sale. Un purtător de cuvânt al Parlamentului European a declarat pentru EFE că legislativul european a luat act de informaţiile publicate în presă şi că instituţia "cooperează întotdeauna pe deplin" cu autorităţile judiciare atunci când este necesar.
Întrebat despre acest caz în cadrul conferinţei de presă zilnice a Comisiei Europene, purtătorul de cuvânt pe probleme de suveranitate tehnologică, apărare, spaţiu şi cercetare, Thomas Regnier, nu a comentat asupra percheziţiilor şi arestărilor, dar a subliniat că executivul european a recomandat deja încă din 2023 statelor membre să "restrângă sau să excludă" Huawei din reţelele lor 5G.
Citește și: Primarul din Câmpia Turzii, acuzat de corupție și favoruri sexuale: A transformat primăria în bordel
"Securitatea reţelelor noastre 5G este crucială pentru economia noastră. Comisia a apreciat că Huawei reprezintă un risc material mai mare decât alţi furnizori (...). Îndemnăm toate statele membre să acţioneze, deoarece un eşec de a reacţiona rapid ar putea expune UE în ansamblu la riscuri clare", a spus Regnier.
Noul scandal de corupţie care afectează Parlamentul European vine la ceva mai mult de doi ani după scandalul Qatargate, în care politicieni, lobbyişti, funcţionari publici şi rude ale acestora ar fi fost implicaţi în fapte de corupţie, spălare de bani şi crimă organizată care implică statele Maroc şi Qatar pentru obţinerea de influenţă în Parlamentul European.
Citește și: DNA cere rejudecarea dosarului de mită în care e implicat Cherecheș. Riscă o nouă condamnare
Autorităţile de aplicare a legii din Belgia, Italia şi Grecia au confiscat cu acea ocazie 1,5 milioane de euro în numerar, computere şi telefoane mobile şi au acuzat mai multe persoane de presupusele infracţiuni, între care pe Eva Kaili, care era la acea vreme unul dintre cei 14 vicepreşedinţi ai Parlamentului European
