Rezultatele parțiale conturează un peisaj politic tensionat, cu PSD în frunte, dar cu o creștere semnificativă a partidelor ultranaționaliste, generând îngrijorare în rândul aliaților occidentali.
Cum vede presa internațională rezultatul alegerilor parlamentare: "Blocul pro-european rezistă"
Reuters: „Stânga devansează extrema dreaptă”
Agenția britanică Reuters transmite că Partidul Social Democrat (PSD), aflat la guvernare, pare să fi obținut cele mai multe voturi, reușind să contracareze ascensiunea unei mișcări de extremă dreaptă.
Rezultatele par să contureze că o coaliție pro-occidentală ar putea forma guvernul, dar cu dificultăți, având în vedere dezacordurile privind reformele economice necesare pentru a reduce deficitul bugetar, cel mai mare din Uniunea Europeană.
În același timp, Reuters atrage atenția asupra influenței tot mai mari a partidelor ultranaționaliste, care au exploatat temeri legate de războiul din Ucraina și de situația economică dificilă a țării, unde o mare parte din populație trăiește sub riscul sărăciei.
Citește și: OFICIAL PSD -22,7% , AUR -17,6% PNL ,13,7% USR -11,9%, UDMR -6,5% , Șoșoacă - 6,5%, POT-6,5%
AFP: „Social-democrații conduc, dar extrema dreaptă își consolidează poziția”
Agenția France Presse (AFP) remarcă succesul PSD, dar avertizează asupra ascensiunii forțelor ultranaționaliste, care au obținut aproximativ 30% din voturi, de trei ori mai mult decât în 2020.
AFP descrie acest moment drept unul de cotitură pentru România, evidențiind impactul campaniei prezidențiale a candidatului pro-rus Călin Georgescu, care a adus teme controversate în prim-planul discursului politic.
Citește și: Primele declarații ale lui Marcel Ciolacu după exit-poll: ”PSD își va folosi mandatul”
Potrivit AFP, România se confruntă acum cu incertitudine politică, iar succesul partidelor de extremă dreaptă pune în pericol poziționarea strategică pro-occidentală a țării, un aspect crucial în contextul războiului din Ucraina.
EFE: „Blocul pro-european rezistă”
Agenția spaniolă EFE arată că partidele pro-europene – PSD, PNL, USR și UDMR – au obținut în total 57% din voturi, păstrând o majoritate solidă în parlament. Totuși, ascensiunea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și a altor partide ultranaționaliste reflectă nemulțumirea populară față de guvernare și corupție.
EFE subliniază că prezența la vot, de 52,5%, a fost cea mai mare din ultimele două decenii, dar climatul politic rămâne tensionat, iar controlul parlamentului devine un obiectiv cheie pentru blocul pro-european, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale.
dpa: „Forțele de extremă dreaptă câștigă teren”
Agenția de presă germană dpa comentează că, deși PSD rămâne cel mai mare partid din parlament, partidele de extremă dreaptă, inclusiv AUR și altele nou apărute, vor intra pentru prima dată în legislativ. dpa subliniază că popularitatea acestor forțe a fost alimentată de candidatul prezidențial Călin Georgescu, care a captat atenția prin poziții pro-Kremlin și critici la adresa sprijinului acordat Ucrainei.
De asemenea, dpa menționează că incertitudinea privind validarea primului tur al alegerilor prezidențiale a contribuit la creșterea sprijinului pentru partidele ultranaționaliste, acestea folosind controversa pentru a se prezenta drept victime ale sistemului.
