De ce armata nu e atractivă pentru tineri? Soldat în România: 2.236 lei vs Germania: 19.500 lei/lună

DE Daniel Toșa | Actualizat: 13.03.2024 - 18:03

De ce armata nu e atractivă pentru tineri. Pe măsură ce războiul din Ucraina escaladează tot mai mult, țările europene se gândesc deja la refacerea efectivelor militare în eventualitatea unui război direct cu Rusia, ce ar putea deveni realitate dacă Ucraina va fi înfrântă.

SHARE

Tot mai multe cancelarii, experți militari sau analiști care urmăresc situația din Ucraina spun într-o voce că Vladimir Putin NU se va opri în Ucraina, iar Occidentul trebuie să înțeleagă noua realitate - una în care amenințarea este reală și Europa are nevoie de apărare.

De ce armata nu e atractivă pentru tineri. Soldat în România- 2.236 lei vs Germania- 19.500 lei/lună

Mai mult, această teorie pare să fie una cât se poate de serioasă având în vedere recentele dezvăluiri făcute dintr-o corespondență secretă după ce Putin va câștiga alegerile, întrucât la ora actuală nu mai există niciun oponent real care să-l pună în dificultate pe dictatorul rus, după ce acesta a avut grijă să „scape” de toți opozanții săi.

Potrivit unui document secret ajuns în posesia hackerilor ucraineni, „După încheierea războiului în Ucraina și căderea regimului de la Kiev, confruntarea Rusiei cu Occidentul nu se va opri, ci doar se va intensifica”, se arată în document.

Citește și: Care sunt cele 3 state care se pregătesc pentru un atac al Rusiei? Putin trimite rachete Kalibr

Astfel, deja mai multe țări europene, printre care Germania, Franța, Olanda sau Belgia se gândesc să reintroducă stagiul militar obligatoriu. Țări din flancul estic al NATO precum Polonia, Letonia, Lituania sau chiar Suedia au deja „armata obligatorie”.

Sursa foto: Facebook/Forțele Terestre Române

Citește și: Europa se pregătește de război cu Rusia. Franța și Germania vorbesc de mutarea la economia de război

România, în „prima linie”, fără soldați

În România, situația este complet diferită. Deși suntem chiar în prima linie, iar „căderea” Ucrainei ne-ar face „vecini” direct cu Rusia, românii nici măcar nu vor să audă de revenirea stagiului militar obligatoriu.

Sursa foto: Facebook/Forțele Terestre Române

Tocmai tinerii pe care s-ar baza o nouă bază de recrutare resping într-o proporție covârșitoare acest lucru.

Citește și: Șeful Armatei Române: Populația să se pregătească de război. Moldova, următoarea victimă a lui Putin

58% din populația generală nu este de acord ca serviciul militar să redevină obligatoriu în România.

Sursa foto: Facebook/Forțele Terestre Române

72% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani au spus că nu sunt de acord cu revenirea la stagiul militar obligatoriu și doar 11% dintre aceștia vor armata obligatorie.

Citeşte şi: Putin pregătește invazia unei țări NATO: Belarusul a primit ordinul să atace în Vilnius. Lecția Kiev

Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani refuză în proporție de 77% o pregătire minimă în caz de război.

Sursa foto: Facebook/Forțele Terestre Române

Unul dintre argumentele tinerilor români cu vârste cuprinse între 18-35 de ani - una dintre cele mai importante componente într-o armată, este partea financiară.

Citește și: Următoarea țintă a lui Putin. Fostul șef al Pentagonului indică țara pe care Rusia o va invada

Cât câștigă un soldat român vs. un soldat neamț

Dacă în trecut Armata Română era unul dintre cei mai „comozi” angajatori din țară din prisma faptului că o carieră militară nu presupunea riscul iminent al unui război, acum situația e complet diferită.

Sursa foto: Facebook/Forțele Terestre Române

Riscul unui război cu Rusia este unul mai degrabă posibil, decât era înainte de pandemia de Covid-19, spre exemplu. 

Generalul (r) Virgil Bălăceanu atrăgea atenția că România are la dispoziție sub 2.000 de rezerviști voluntari, în timp ce Polonia, spre exemplu are aproape 40.000.

Unul dintre motivele pentru care tinerii refuză să mai vină în armată, pe lângă riscul unui posibil război, este și remunerația din această meserie.

Iată cât se câștigă în Armata Română

Maior –  5.019 lei ( se adaugă sporuri)
Căpitan –  4.324 lei (se adaugă sporuri)
Locotenent gradație 4 –  3.445 lei
Sublocotenent –  2.958 lei
Plutonier gradație 4 – 3.107 lei (se adugă sporuri)
Sergent major –  2.933 lei (se adaugă sporuri)
Sergent gradația 4 – 2.618 lei
Caporal gradație 4 – 2.437 lei ( se adaugă sporuri)
Soldat – 2.236 lei

În condițiile în care un soldat de rând câștiga echivalentul unui salariu minim pe economie, e aproape imposibil de crezut că tinerii care ar dori să urmeze o carieră militară și care ar trebui să își apere țara cu arma în mână la nevoie, având în vedere că se află lunar la limita subzistenței, o vor face.

Cât câștigă un soldat din Germania?

Un soldat neamț câștigă lunar un salariu mediu în cuantum de 4.500 de euro, respectiv 22.500 lei

Salariile soldaților variază în funcție de vechime și pregătire. Pachetul salarial înclude și chiria unei locuințe, transportul decontat, abonament la instituții de sănătate și alte beneficii, potrivit mintsalary.com.

Soldat neamț - salariu minim - 3.900 euro = 19.500 lei

                        - salariu mediu - 4.500 euro = 22.500 lei

                        - salariu mare - 5.200 euro   = 26.000 lei

MApN anunţase, la jumătatea lunii, că face recrutări de soldaţi şi gradaţi profesionişti până la 1 martie, dar acum perioada de recrutare s-a prelungit.

Criteriile de recrutare:

- vârsta între 18 ani împliniţi, la data începerii programului de instruire şi cel mult 45 de ani împliniţi, la data finalizării programului de instruire;


Sursa foto: Facebook/Forțele Terestre Române

- absolvent cel puţin ai primilor doi ani de studiu din învăţământul secundar superior, în condiţiile prevăzute de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare (10 clase); 
- permis de conducere auto valabil, categoriile B şi C – doar pentru arma „auto” .

Condiţiile şi criteriile generale de recrutare pe care trebuie să le îndeplinească candidaţii ce optează pentru dobândirea calităţii de soldat/gradat profesionist în activitate:

a) să aibă cetăţenie română şi domiciliul în România de cel puţin şase luni (la data începerii anului de învăţământ/cursului/programului de formare);

b) să nu fi fost condamnat pentru săvârşirea vreunei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de corupţie, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care l-ar face incompatibil cu exercitarea profesiei de militar în activitate ori pentru a urma cursurile unei unităţi de învăţământ liceal militar, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea faptei;

c) să nu facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice, iar dacă este membru, să se angajeze în scris că după admiterea în unitatea/instituţia de învăţământ militar sau în programul de formare/instruire va renunţa la această calitate;

d) să nu facă parte din organizaţii interzise de legislaţia română şi să nu fie membru al unor organizaţii incompatibile cu regulile, activităţile şi atribuţiile specifice profesiei militare;

e) să nu aparţină unor culte sau asociaţii/grupări religioase care contravin normelor de păstrare a ordinii publice, care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei militare;

Citeşte şi: Primele trageri cu Patriot, pentru Armata Română. Identifică ţintele aeriene, simulate cu drone

f) să nu fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii sau asociaţii comerciale, cu excepţia celor prevăzute de lege, iar dacă se află în una dintre aceste situaţii, să se angajeze în scris că după admiterea la programul de instruire va renunţa la această calitate;

i) pentru candidate - să declare în scris că îşi asumă toate riscurile, în situaţia în care pe parcursul susţinerii probelor de selecţie se află în stare de graviditate/maternitate;

j) îşi exprimă acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu prevederile Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

Șeful Armatei Române: Populația să se pregătească de război

Generalul Gheorghiță Vlad, noul șef al Statului Major al Apărării a solicitat urgent adoptarea unei legi pentru pregătirea populației în caz de război.

Într-un interviu acordat pentru Europa Liberă, generalul Gheorghiță Vlad a subliniat necesitatea măsurilor corespunzătoare pentru pregătirea populației, menționând un proiect de modificare a legii privind pregătirea populației pentru apărare depus în Parlament de către Ministerul Apărării Naționale.

„Da, populația României, la fel ca întreaga populație din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți”, a declarat șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad.

Vedeți că este o discuție destul de intensă în toate țările NATO, pentru că avem o rezervă operațională îmbătrânită, nu avem programe coerente pentru pregătirea populației. Tinerii noștri nu sunt educați de pe băncile școlii în spiritul patriotic, cum am fost învățați cei de vârsta noastră. Dar n-o spun cu reproș. Noi trebuie să găsim instrumentele necesare pentru, repet, a avea o populație pregătită și o societate rezilientă”.

Revine armata obligatorie și în România?

Ministerul Apărării Naționale propune un proiect prin care tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, bărbați și femei, să se înroleze în stagiul militar.

Generalul Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al MApN, că ar fi vorba despre un stagiu militar de patru luni.

Sursa foto: Facebook/Forțele Terestre Române

"După ce acest proiect va deveni lege, vom organiza în bazele militare pentru cetățenii care vor dori să se înscrie în acest program, timp de patru luni pregătire militară de bază.

Asta înseamnă să învețe să mânuiască armamentul militar de infanterie, să învețe să se orienteze în teren, să învețe să se protejeze de diferiții factori de risc în mediul acțiunilor militare, să se protejeze și să se decontamineze în timpul atacurilor chimice, spre exemplu.

Un program care le va oferi un set minim de cunoștințe ca, în cazul în care va fi nevoie de mobilizarea rezervei militare naționale, să avem o resursă umană pregătită", a spus generalul Constantin Spînu.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te