Descoperire epocală despre misterele Pământului. Oamenii de știință au identificat două „supercontinente” colosale aflate la mii de kilometri sub scoarța terestră, una sub Africa și cealaltă sub Oceanul Pacific, potrivit CNN.
Descoperire epocală despre misterele Pământului. Două „supercontinente”, ascunse în mantaua Terrei
Aceste structuri subterane misterioase ar putea fi mult mai vechi decât se credea inițial și joacă un rol esențial în dinamica mantalei terestre, influențând fenomene precum cutremurele și erupțiile vulcanice.
Mantaua este stratul aflat între crusta subțire a Pământului și nucleul topit, având o grosime de aproximativ 2.900 de kilometri. Multă vreme, oamenii de știință au presupus că acest strat este relativ omogen, dar cercetările recente au demonstrat contrariul.
Seismologii au descoperit că mantaua conține regiuni dense și distincte, asemănătoare unor „insule” uriașe îngropate în adâncime. Aceste „supercontinente” subterane par să fie alcătuite din resturi ale plăcilor tectonice vechi, care s-au scufundat în mantaua terestră de-a lungul a milioane de ani.
"Aceste descoperiri vor contribui la o mai bună înțelegere a convecției mantalei și a tectonicii plăcilor și, prin urmare, a fenomenelor pe care le experimentăm la suprafață, cum ar fi cutremurele și erupția vulcanilor", explică Claire Richardson, doctorand la Școala de Explorare a Pământului și Spațiului din cadrul Universității de Stat din Arizona.
Citește și: Vulcanii eliberează CO2 mult după erupții. Descoperire geologică majoră, impact climatic prelungit
Primele indicii despre existența acestor „supercontinente”
Structurile subterane au fost observate pentru prima dată în urmă cu aproximativ 50 de ani, atunci când cutremure puternice au trimis unde seismice prin Pământ. Aceste unde au fost deviate și încetinite de formațiuni dense aflate în manta, semnalând existența unor structuri neobișnuite.
De-a lungul timpului, analiza undelor seismice a arătat că aceste supercontinente subterane acoperă aproape 20% din limita dintre manta și nucleu. Fiecare dintre ele se întinde pe sute de mii de kilometri pătrați, iar unele porțiuni ajung la aproape 1.000 de kilometri înălțime.
Citește și: Astronomie: După 80 de ani, un cadavru stelar, pitica albă T Coronae Borealis, gata să se reaprindă
Ce rol joacă aceste structuri în dinamica planetei?
Până acum, oamenii de știință nu știau exact din ce sunt alcătuite aceste structuri și cum influențează circulația materialului din manta. Convecția mantalei – procesul prin care materialul fierbinte se ridică și cel rece coboară – este esențială pentru mișcarea plăcilor tectonice și pentru formarea munților, cutremurelor și erupțiilor vulcanice.
Noua metodă de analiză a datelor seismice, utilizată de cercetătorii de la Universitatea din Utrecht, arată că aceste supercontinente subterane pot acționa ca niște „ancore” în mantaua Pământului. Aceasta înseamnă că ele ar putea fi structuri stabile de milioane sau chiar miliarde de ani, modelând dinamica internă a planetei.
"De-a lungul deceniilor, datele au sugerat că aceste structuri sunt extrem de dense și rezistente la amestecarea cu restul mantalei, ceea ce înseamnă că ele ar putea fi unele dintre cele mai vechi fragmente de material de pe Pământ", explică dr. Sujania Talavera-Soza, autor principal al studiului.
Întrebările care rămân fără răspuns
Deși noile descoperiri oferă o perspectivă importantă asupra interiorului Pământului, multe întrebări rămân încă fără răspuns. Când s-au format aceste supercontinente subterane? De ce au rămas izolate atât de mult timp? Și cum influențează exact activitatea seismică de la suprafață?
Studiile viitoare vor încerca să răspundă la aceste întrebări, utilizând tehnologii avansate de imagistică seismică și modele computerizate sofisticate pentru a înțelege mai bine evoluția internă a planetei noastre.
