Efectul tragic al migrației: români uciși în atentate

La 19 februarie 2020, a fost ucis de un extremist de dreapta, la 200 de metri de casa părinților săi.

Păun a fost împușcat în mașina sa. Atentatorul, Tobias Ratjen, a mai ucis alți opt emigranți: doi turci, doi kurzi, un afgan cu naționalitate germană, un bulgar, un bosniac și o femeie de naționalitate sinti, cu cetățenie germană. Ratjen a ucis-o, după atacul asupra emigranților, și pe mama sa.

Păun este ultimul de pe lunga listă a românilor uciși în atentatele teroriste din spațiul european și din SUA, după atentatele din 9 septembrie 2001.

Totuși, el este prima victimă a unui atentator definit de presă drept extremist de dreapta, care a vrut să lichideze emigranți.

Totuși, această definiție, de extremist de dreapta, trebuie nuanțată: Tobias Ratjen nu făcea parte din nicio organizație politică și, pe internet, se plângea că are 43 de ani și nu a avut relații cu nicio femeie.

Toți ceilalți români uciși în atentate, din septembrie 2001 până azi, au fost victime ale unor islamiști care își anunțaseră intenția de a lupta împotriva Statelor Unite și a aliaților săi vestici.

Totuși, românii nu au fost desemnați ca țintă a diferitelor grupări extremiste, ci mai degrabă s-au aflat la locul nepotrivit, într-un moment nepotrivit.

În perioada implicării României în conflictele din Irak și Afganistan, faptul că românii cădeau victime atentatelor teroriste din afara țării a fost un bun motiv pentru a explica prezența militarilor români în misiuni internaționale.

Începutul: atentatele din 9/11/2001

Între cele 2.996 de persoane ucise la atentatele din 9 septembrie 2001, din Statele Unite, s-au aflat și cinci români.

Trei dintre aceștia lucrau la Cantor Fitzgerald L.P., o bancă de investiții cu sediul în etajele 101–105 ale World Trade Center 1: Eugen Gabriel Lazăr, de 27 ani, venit cu familia în SUA în 1985, alături de soții
Alexandru Liviu și Corina Stan, 34 ani, respectiv 31 ani, ajunși în SUA în 1995, când au câștigat la Loteria vizelor.

Au fost identificați de rude doar cu ajutorul analizelor ADN. A mai fost ucis, tot în World Trade Center, și Joshua Poptean, de 37 ani, angajat la o companie de construcții din Bronx.

Plecat din România și stabilit la Portland, Oregon, a fost prins la etajul 106, în timp ce verifica, la un control de rutină, tâmplăria la un restaurant.

Lista românilor identificați ca fiind victime ale atentatului de la WTC o mai cuprinde și pe Ana Fosteris, 58 de ani, venită în America de pe vremea comunismului și care lucra ca broker pentru AON, companie care a pierdut 175 de angajați.

Oficialii americani au putut identifica cu precizie doar 1.600 din victimele atacului asupra WTC. Medicii legiști au colectat „aproximativ 10.000 de fragmente neidentificate de os și țesut care nu au putut fi legate de niciuna din persoanele de pe lista morților“.

Unul din cei care s-au aflat în zona WTC în acea zi fatidică a fost românul Nicu Benesh, care a scăpat: „Am văzut o roată dintr-un tren de aterizare, o roată de avion înfiptă într-o fereastră de la etajul unu al unei clădiri din apropiere de turnuri.

Era ca într-un film de Hitchcock, un film de coşmar în alb-negru. Am continuat drumul şi, pe jos, ce sa vă spun… erau bucăţi de neidentificat de corp uman, parcă eram la măcelarie, ceva de nedescris. Asta a fost şi este imaginea care mi-a rămas în minte foarte puternic.

Când m-am apropiat de turnuri, mi-am ridicat privirea şi vedeam cum unii oameni se aruncau de la ferestre“.

În fiecare an, cele aproape trei mii de nume ale victimelor sunt citite la ceremoniile de comemorare a atacurilor teroriste din 2001.

Madrid, 11 martie 2004

Momentul în care românii au resimțit din plin faptul că pot oricând să cadă victime atentatelor teroriste a fost cel al atacurilor din gara Atocha, la Madrid, în primăvara lui 2004.

Nu mai puțin de 16 români au fost victimele atacurilor asupra trenurilor de navetiști plecate din gara centrală a capitalei Spaniei.

Numărul total al victimelor a fost de 193 de persoane ucise și 2.050 rănite, din care circa 250 au fost transportate în stare gravă. Unul dintre răniți a murit după ce a stat zece ani în comă. Dintre răniți, 200 au fost de origine română.

Unul dintre românii uciși în atentat a fost Alois Mărtinas, care avea 27 de ani și tocmai se pregătea de nuntă. Sfetcu Mihaela și Bogdan Livia, ambele de 27 de ani, au fost împinse de sărăcie să părăsească România.

Mihaela plecase, împreună cu prietenul ei, în Spania, pentru a-și ajuta părinții șomeri să-și crească cei patru copii.

Gara Atocha 198 de oameni au murit în atacul terorist de la Madrid. Printre aceștia s-au aflat și 16 români, care mergeau la muncă în trenurile afectate de explozie - Foto: Getty Images

Livia emigrase împreună cu părinții, sora geamănă și fratele ei, dorind să strângă bani pentru o casă. Pe lista celor uciși se află și doi muncitori din Luduș, Olimpiu Csaba Jigovski, de 26 de ani, și Ştefan Budai, de 37 de ani.
Budai sosise în Spania în urmă cu 2 ani şi jumătate înainte.

Din august 2003, reuşise să le aducă alături de el pe soţia sa, Daniela, şi fetiţa lor, Ioana.

Atacul terorist a avut loc cu două zile înainte de alegerile parlamentare din Spania. Înainte de atac, se estima că alegerile vor fi câștigate de Partidul Popular, care avea un avans de circa cinci procente în fața socialiștilor.

Alegerile au fost însă câștigate de socialiștii conduși de Luis Zapatero, care, în mai 2.004 a decis să se retragă din Irak, unde se aflau circa 1.300 de militari spanioli, fapt interpretat ca o cedare în fața terorismului.

Se estimează că circa un milion de alegători au trecut de partea socialiștilor după atentatul de la Atocha.

În 2014, parlamentul spaniol, dominat de Partidul Popular, a aprobat ca circa 500 de militari spanioli să se întoarcă în Irak, cu rolul de a instrui forțele irakiene aflate în plină confruntare cu ISIS.

Londra, 7 iulie 2005

La 7 iulie 2005, un grup de patru atentatori au detonat trei bombe în metroul londonez și o a patra într-un autobuz supraetajat din capitala Marii Britanii.

În afara celor patru atentatori, au murit 52 de rezidenți britanici de 18 naționalități. Circa 700 de persoane au fost rănite. Printre cei uciși s-a aflat românca Mihaela Otto.

Ea locuia împreună cu sora și mama ei. Avea 47 de ani, lucra ca tehnician dentar și venise în Marea Britanie de la 23 de ani.

Andreea Cristea se afla în Londra, alături de iubitul ei, când a fost lovită de mașina unui terorist

Otto lucra într-o zonă ultracentrală, în Sloane Square, călătorea cu metroul de Piccadilly și se afla între stațiile King’s Cross și Russell Square când a explodat bomba.

Al-Qaida a revendicat atentatele, drept răzbunare pentru implicarea Marii Britanii în războaiele din Irak și Afganistan.

Bataclan, 13 noiembrie 2015

Trei terorişti înarmaţi, toţi cetăţeni francezi, au pătruns în Sala Bataclan în care avea loc un concert al trupei americane Eagles of Death Metal şi au început să tragă în spectatori cu armele automate. Poliţia a intervenit, însă doi dintre atacatori şi-au detonat vestele cu explozibil.

Al treilea a fost ucis înainte să îşi detoneze vesta. La Bataclan au murit 89 de persoane. Alţi 39 de oameni au fost ucişi în zona de baruri şi de cafenele din centrul Parisului.

Între victime s-au aflat şi doi români care ieşiseră la cafeneaua La Belle Equipe: Ciprian Calciu (32 de ani), din Tulcea, şi Lăcrămioara Pop (29 de ani), din Baia Mare.

Cei doi aveau un copil de 18 luni, iar Lăcrimiora Pop avea, din prima căsătorie, o fată de 11 ani. Cei doi au fost împușcați, odată cu ei murind alte 16 persoane aflată pe acea terasă. În atentatele de la Bataclan a fost rănit un român.

Nisa, 14 iulie 2016

Un camion a intrat în mulțime, la Nisa, pe Promenade des Anglais, în timp se oamenii priveau focurile de artificii de Ziua Franței.

Camionul a mers 2 kilometri prin mulțime, lăsând în urmă peste 84 de morți și circa 200 de răniți, dintre care 18 în stare deosebit de gravă. Șoferul, cetățean francez de origine tunisiană, a fost anihilat de poliție.

Din nou un român ucis: Cristinel Coman, de 34 de ani, din Rovinari. Soția și copilul său au fost răniți și a fost nevoie de internarea lor, imediat după atentat.

De altfel, soția lui Cristinel Coman era încă în spital când acesta a fost înmormântat, la două săptămâni după atentat.

Londra, 22 martie 2017

Khalid Masood intră cu mașina în oamenii care traversau Podul Westminster, apoi atacă cu un cuțit un polițist de la Parlamentul britanic. Atacatorul este, în final, împușcat de forțele de ordine. Șase persoane, inclusiv atacatorul, au murit, iar 49 de persoane au fost rănite.

Andreea Cristea se afla în Londra alături de iubitul ei - și el rănit în acest atac - în momentul în care a avut loc atentatul.

Românca a fost lovită de mașina teroristului, iar în urma impactului a căzut în Tamisa. A decedat la 6 aprilie, când a fost decuplată de la aparatele care o țineau în viață.

În ziua atacului, prietenul ei plănuia să o ceară de soție pe tânăra arhitectă de 31 de ani.

Israel: banalitatea atentatelor

În afara atentatelor din spațiul european sau din SUA, numeroși români s-au aflat pe lista victimelor atacurilor islamiste din Israel:

➜ 10 mai 2001: Constantin Stratulă (52 de ani) și Virgil Martinesc (29 de ani), constructori, își pierd viața într-un atentat cu bombă comis de teroriștii palestinieni în Fâșia Gaza. 

➜ 17 iulie 2002. Adrian Andres (30 de ani) cade victimă a unui atentat comis de Jihadul Islamic lângă vechea autogară din Tel-Aviv.

➜ 21 noiembrie 2002. Mircea Varga (25 de ani), turist român, este ucis într-un
atentat sinucigaș comis de Hamas într-un autobuz din Ierusalim.

➜ 5 ianuarie 2003: Ion Nicolae (34 de ani) și Mihai Săbău (38 de ani) își pierd viața într-un atentat sinucigaș comis de Brigăzile Martirilor Al-Aqsa cu sprijinul Jihadului Islamic în autogara centrală din Tel-Aviv. 

➜ 17 aprilie 2006: două românce care munceau legal în Tel Aviv, Piroska Boda, de 50 de ani, din Zalău, și
Rozalia Besenyei, de 48 de ani, din Baia Mare, sunt ucise într-un atentat al Jihadului Islamic, la Tel Aviv.