"Am participat la reuniunea extraordinară a Consiliului miniştrilor Energiei, la Bruxelles. După două zile de discuţii şi negocieri lucrările s-au finalizat aseară târziu, dar nu am ajuns la un acord cu privire la valoarea plafonului şi la alte elemente din mecanismul de corecţie a preţului gazului natural, la nivelul Uniunii Europene", a scris acesta pe pagina sa de Facebook.
"România, alături de Spania, Italia, Belgia, Grecia, Bulgaria, Slovacia, Polonia, Lituania şi Slovenia susţin un plafon rezonabil pe preţ care să nu dea un semnal în piaţă de creştere a preţului, ci din contră să ajute la stabilizarea acestuia la valori rezonabile.
Vom negocia şi în zilele următoare pentru a putea ajunge la un consens", a subliniat ministrul Energiei.
Citește și: „Afacerea țigareta” Odesa, implicând spioni ruși și chinezi, cu tentacule în România, destructurată
Executivul comunitar a propus plafonarea, pentru un an, a preţurilor la gaze atunci când preţurile la hub-ul de gaze TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/Megawatt oră timp de două săptămâni consecutiv şi atunci când preţurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare.
Cine cere plafonare și cine se opune?
Potrivit Reuters, ţări ca Belgia, Polonia şi Italia susţin că o plafonare este necesară pentru ca economiile să nu fie afectate masiv de preţul ridicat al energiei.
Citește și: EXCLUSIV Schema prin care Guvernul oferă Armatei stadionul din Ghencea pentru uz personal
De cealaltă parte a mesei se află un grup mic de state membre UE, care include Germania, Ţările de Jos şi Austria, care susţin că un plafon de preţ i-ar face pe furnizori să îşi vândă în altă parte gazele şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru reducerea consumului de gaze.
12 din cele 27 state membre UE au distribuit un document, consultat de Reuters, în care cer ca plafonarea preţului să fie "semnificativ" mai scăzută decât cel mai recent compromis negociat de ţările blocului comunitar.
"Textul nu a ajuns suficient de departe spre ceea ce am putea considera un compromis satisfăcător", se arată în documentul susţinut de România, Belgia, Italia, Polonia, Slovenia, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Letonia, Lituania şi Slovacia.
