„Am luat multe măsuri vizând în mod expres atacurile de la Capitoliu, pentru a ne asigura că ne jucăm bine rolul”, a subliniat joi vicepreşedinta gigantului însărcinat cu reglementarea conţinutului Monika Bickert.
Platforma a interzis în total 890 de miliţii şi mişcări înarmate - adică 3.000 de pagini şi peste 19.000 de grupuri -, o mare parte înainte de ceremonia certificării victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale de la 3 noiembrie, a amintit ea în această conferinţă de presă.
În timpul atacurilor şi după aceea, Facebook a comunicat cu forţele de ordine, pe care le-a ajutat să identifice persoane care publicau imagini în care apăreau la Capitoliu.
O lună mai târziu, Statele Unite continuă să se întrebe cum s-a putut întâmpla ca sute de susţinători ai lui Doanld Trump să pătrundă violent în sediul Congresului american, şocând ţara şi lumea.
Miliardarul newyorkez se află în colimator, din cauza acuzaţiilor sale repetate şi micinoase de fraudă electroală.
Însă numeroase ONG-uri şi aleşi arată cu degetul şi reţelele de socializare - pe care mişcări violente s-au putut organiza de ani de zile, au răspândit zvonuri false şi au recrutat numeroşi utilizatori.
Facebook a început să blochze mesaje cu sloganul ”Stop the steal” (”Opriţi furtul” alegerilor) în noiembrie, însă doar dacă acestea incitau la violenţă, potrivit AFP, citată de News.ro.
