Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), care și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la bombardarea centralei, a propus crearea unei zone de protecție, în jurul centralei.
De ce un atac cu rachete nu poate pune probleme la CN Zaporoje
Centrala nucleară din Zaporoje are șase reactoare de concepție sovietică VVER-1000 V,-320 răcite și moderate cu apă, care conțin bare de uraniu 235.
Construcția a început în anul 1980, iar cel de-al șaselea reactor a fost conectat la rețea în anul 1995.
Ucraina se bazează în mare măsură pe energia nucleară: aproximativ jumătate din energia electrică provine de la 15 reactoare nucleare, de la patru centrale din întreaga țară, potrivit Asociației Nucleare Mondiale.
Citeşte şi: Rusia ar începe să părăsească Centrala Nucleară Zaporojie. Îngrijorări privind securitatea uzinei
Centrala Nucleară Zaporojie, cu șase reactoare, este cea mai mare centrală nucleară din Europa.
Ea nu se află în realitate în sau lângă oraşul Zaporoje, aflat pe malul de vest al Niprului, ci lcu 52 de kilometri mai la sud, pe malul estic al Niprului, controlat de Moscova..
CN Zaporoje are propriul ei oraş-colonie muncitorească, numit Enegodar, aşa cum de exemplu Wolfsburg a fost iniţial colonia muncitorească construită de Volkswagen, pentru prima sa uzină auto.
Citeşte şi: Pericol uriaș la centrala nucleară de la Zaporojie. Senzorii automați de radiații, opriți de ruși
Centrala a fost construită în mare parte în perioada sovietică și a devenit proprietatea Ucrainei după declararea independenței față de Uniunea Sovietică, în anul 1991.
Zona, precum și complexul nuclear, se află sub control rusesc de la începutul războiului, dar centrala este încă operată în mare parte de lucrători ucraineni.
Înlocuirea fiecăruia dintre reactoarele de la Zaporoje ar costa șapte miliarde de dolari, ceea ce ar face din centrală o țintă pentru ruși, pe care ei ar dori să o captureze fără a o deteriora, în speranța de a deservi propria piață de electricitate, potrivit unei analize a firmei de informații de apărare și securitate Janes, conform Digi24.
20% din capacitatea de generare a energiei electrice
În cazul în care Rusia ar păstra-o, Ucraina ar pierde 20% din capacitatea sa internă de generare a energiei electrice.
Cel mai mare risc este reprezentat de supraîncălzirea combustibilului nuclear, care ar putea avea loc dacă ar fi întreruptă alimentarea cu energie electrică, care acționează sistemele de răcire.
Riscul ca un reactor nuclear să explodeze, în funcţionare, deci să se comporte similar unei bombe atomice este în acest moment aproape zero: cinci dintre cele şase reactoare sunt închise, la rece, iar unul este închis, la cald.
Atacul cu rachete, inutil
Dar chiar şi dacă o rachetă sau mai mult lovesc un reactor, fie el şi în funcţiune, efectul este nul, pentru că pereţii de protecţie ai reactorului propriu-zis sunt foarte groşi şi ranforsaţi în beton armat.
Un pericol mai mare ar fi dacă un reactor în funcţiune ar fi minat de dinăuntru, ceea ce nu este cazul acum. Bombardamentele au tăiat în repetate rânduri liniile electrice.
Orice reactor nuclear funcţionează cu bare de izotop metalic radioactiv. De exemplu, CN Zaporoje funcţionează cu bare de uraniu. La consumarea unui astfel de electrod, el este stocat într-un container.
735 de milioane de ani...
... atât este timpul de înjumătăţire al izotopului Uraniu 235. Dacă acesta nu este ţinut în containerul său, în lichid de răcire, iar containerul, la rândul său, nu se află într-un iaz de răcire, bara de uraniu radioactiv se încălzeşte şi la un moment dat se produce o explozie nucleară - aşa-numita "bombă murdară".
Pentru evitarea unui astfel de scenariu, iazul de răcire al containerelor cu uraniu-deşeu este încontinuu răcit, de o instalaţie conectată la o reţea de electricitate.
Înainte de război, centrala dispunea de patru linii electrice de înaltă tensiune, care îi permiteau accesul la rețea, precum și de mai multe linii de rezervă.
Ce s-ar întâmpla în cazul unui accident
Apa sub presiune este folosită pentru a transfera căldura din reactoare chiar și atunci când acestea sunt oprite, iar apa pompată este folosită de asemenea pentru a răci combustibilul nuclear uzat îndepărtat din reactoare.
Dacă s-ar întrerupe alimentarea cu energie electrică și sistemele auxiliare, cum ar fi cele 20 de generatoare diesel (care au suficientă motorină pentru 10 zile), nu ar reuși să mențină reactoarele reci, atunci combustibilul s-ar putea topi, iar învelișul de zirconiu ar putea elibera hidrogen.
O topire a combustibilului, care rămâne extrem de fierbinte pentru o perioadă de timp chiar și după oprirea reactorului, ar putea declanșa un incendiu sau o explozie care ar putea elibera o coloană de radionuclizi în aer, care s-ar putea răspândi pe o suprafață mare. Bomba murdară, cu deşeuri radioactive.
Cernobîl
„Dacă nu se pune apă proaspătă, atunci apa se va evapora. Odată ce apa se evaporă, atunci învelișul de zirconiu se va încălzi și poate lua foc și atunci avem o situație proastă - un incendiu care seamănă foarte mult cu situația de la Cernobîl, eliberând un întreg complex de izotopi radioactivi”, a explicat un expert.
Accidentul de la Cernobîl a răspândit iod-131, cesiu-134, stronțiu-90 și cesiu-137 în părți din nordul Ucrainei, Belarus, Rusia, nordul și centrul Europei.
Aproape 8,4 milioane de persoane din Belarus, Rusia și Ucraina au fost expuse la radiații, potrivit Organizației Națiunilor Unite. Aproximativ 50 de decese sunt atribuite direct dezastrului în sine.
Sute de mii de oameni expuşi
Mai mult, 600.000 de persoane, implicate în operațiunile de stingere a incendiilor și de curățare, au fost expuse la doze mari de radiații. Sute de mii de persoane au fost relocate.
Există tot mai multe dovezi că impactul dezastrului de la Cernobîl asupra sănătății a fost mult mai grav decât s-a prezentat inițial, la momentul respectiv și în anii care au urmat accidentului.
Nu ar duce la un dezastru nuclear
Raza de impact imediat, prin radiaţii, a unei bombe murdare, ar fi de 30 de kilometri, deci pe impact imediat acesta nu ajunge nici măcar în capitala oblastului, oraşul Zaporoje, care totui se pregăteşte şi pentru această posibilitate.
Potrivit rapoartelor locale, bombardamentele în orașele din jur, precum și în apropierea centralei electrice sunt frecvente.
Ucraina a acuzat forțele rusești că depozitează armament și lansează atacuri de la centrală, Rusia știind că Ucraina nu poate riposta cu focuri de armă fără a risca să lovească instalația nucleară.
Securitate
La rândul său, Rusia susține că forțele ucrainene țintesc centrala. Comunitatea internațională a fost în stare de alertă cu privire la siguranța nucleară, însă experții consideră că un dezastru de tip Cernobîl este puțin probabil.
Centrala este echipată cu sisteme de securitate moderne, ceea ce înseamnă că, chiar dacă ar exista neglijență în ceea ce privește întreținerea acesteia sau dacă o acțiune militară majoră ar provoca daune grave, rezultatul ar putea fi comparat cu cel al dezastrului nuclear de la Fukushima - care a fost limitat la nivel local, potrivit experților.
De asemenea, ar exista diferențe importante între cele două centrale. Potrivit doctorului Mark Wenman, de la Imperial College din Londra, Centrala Zaporojie este mult mai sigură.
Nu are grafit în reactor
Centrala din Zaporoje nu conține grafit în reactor. La Cernobîl, grafitul a provocat un incendiu semnificativ și a fost sursa coloanei de radiații care a traversat Europa, transmite BBC.
Cu toate acestea, oamenii de știință spun că un atac militar asupra reactorului în sine nu este singura amenințare. Întreruperea alimentării cu energie electrică ar putea provoca de asemenea probleme serioase, dar sunt mulţi paşi până acolo.
„Nu este nevoie să lovești direct o centrală pentru a avea o problemă”, a declarat Olexi Pasiuk, director adjunct al Ecoaction.
Cine controlează centrala
După ce au invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022, forțele rusești au preluat controlul asupra centralei, la începutul lunii martie.
Unități militare speciale rusești păzesc instalația, iar personalul ucrainean continuă să ajute la operarea centralei. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a propus crearea unei zone de protecție în jurul centralei.
Este evident că Moscova foloseşte Centrala Nucleară Zaporoje pentru propagandă, ameniţând cu dezastrul nuclear. Nu reuşeşte, pentru că în Occident sunt oameni lucizi. Ceea ce nu înseamnă că pericolul nu există şi nu trebuie luat în serios.
