Într-o declarație comună, joi, Parisul, precum și alte țări UE și Canada au promis că vor continua „acțiuni comune împotriva terorismului în regiunea Sahel, inclusiv în Niger și în Golful Guineii”, până în iunie 2022.
Într-un anunț comun de la Palatul Élysée joi, Franța și națiunile aliate au anunțat că își retrag trupele din Mali din cauza rupturii relațiilor cu junta de guvernământ după nouă ani de luptă împotriva insurgenței jihadiste.
După ce o intervenție militară condusă de Franța i-a înlăturat pe jihadiștii care preluaseră controlul în nordul Mali în 2013, trupele franceze au rămas să ofere sprijin pentru operațiunile antiteroriste.
Dar deteriorarea relațiilor cu noii lideri militari ai Mali, care au preluat puterea într-o lovitură de stat din 2020, a determinat Franța să-și reconsidere rolul în țară.
Desfăşurarea în Mali a fost plină de probleme pentru Franţa. Din cei 53 de soldați francezi uciși în Africa de Vest, 48 dintre ei au murit în Mali.
Mercenarii ruși își asigură afacerile cu junta din Mali
„Multiple obstacole” ale juntei de guvernământ înseamnă că nu mai sunt condițiile pentru a opera în Mali, se arată în declarația semnată de Franța și aliații săi africani și europeni.
„Nu putem rămâne angajați militar alături de autoritățile de facto a căror strategie și scopuri ascunse nu le împărtășim”, a declarat președintele Emmanuel Macron într-o conferință de presă, adăugând că a respins „complet” ideea că Franța a eșuat în țară.
Mercenari de la compania militară privată rusă Wagner se află în Mali „pentru a-și asigura interesele de afaceri cu junta la putere la Bamako”, a declarat președintele francez.
„Aceștia sunt sunt angajați de către junta din Mali, folosind finanțări pe care ei înșiși vor trebui să le explice poporului, mercenarii fiind acolo pentru a-și asigura propriile interese comerciale și pentru a proteja junta însăși”, a spus Macron.
Retragerea se aplică atât celor 2.400 de trupe franceze din Mali, cât și forței europene mai mici, de câteva sute, care a fost creată în 2020 cu scopul de a ajuta forțele franceze.
Citește și
UE anunță investiții de 150 de miliarde de euro în Africa, concurând China și Rusia
Franța: Gruparea paramilitară rusă Wagner a început să jefuiască „deja” Mali
Macron a declarat că bazele franceze din Gossi, Menaka și Gao se vor închide, dar a promis că retragerea va fi efectuată într-o manieră „ordonată”.
Liderii africani și occidentali s-au întâlnit miercuri seara la Paris pentru a dezvolta planuri pentru a continua lupta împotriva militanților islamiști din regiune, pe fondul noilor temeri de că se formează un front jihadist către Golful Guineii.
Recentele lovituri de stat din Mali, Ciad și Burkina Faso au slăbit alianțele franceze și au încurajat jihadiștii care controlează mari zone din regiune.
Nici Germania nu mai vrea să rămână
Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a declarat joi că este „foarte sceptică” dacă Berlinul va rămâne parte dintr-o misiune europeană de pregătire militară în Mali, la câteva ore după ce Franța a anunțat că își retrage trupele.
„Am luat act de decizia Franței de a părăsi Mali și de a pune capăt misiunii acolo, ceea ce va avea, desigur, repercusiuni pentru partenerii săi”, a declarat Lambrecht.
„Trebuie să spun că sunt foarte sceptică dacă va exista o prelungire a mandatului de participare la EUTM”, a adăugat ea, referindu-se la misiunea de pregătire militară a UE.
Germania are 1.500 de soldați în Mali - 1.200 pentru misiunea de menținere a păcii MINUSMA a Națiunilor Unite și restul pentru misiunea de antrenament a UE.
Retragerea militară planificată a Franței din Mali afectcează și misiunea de menținere a păcii a ONU în Sahel, a anunțat joi Organizația Națiunilor Unite.
Olivier Salgado, purtătorul de cuvânt al misiunii de menținere a păcii MINUSMA din Mali, a declarat pentru AFP că ONU studiază impactul retragerii și va „face pașii necesari pentru a se adapta”.
