Ministrul infrastructurii a afirmat că au fost deschis canalului Bâstroe pentru navigaţie, a crescut potenţialul de transbordare al porturilor şi că vor continua lucrările de dragaj în partea ucraineană a Dunării.
”Prima dată de la independenţa Ucrainei pescajul navelor care trec prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării şi cifra de afaceri de export a portului. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar al Dunării împreună cu partenerii noştri europeni”, a scris pe Twitter ministerul ucrainean al Infrastructurii.
First time in independence 🇺🇦 draft of ⛴ passing through the Bystroe Canal increased from 3,9 to 6,5 m. It’s great opportunity to Danube river capacity and & ports export turnover. We keep on developing Danube port cluster with our European partners. pic.twitter.com/1wZyMjIvQL
— Ministry of Infrastructure of Ukraine (@minfrastucture) February 17, 2023
"Astfel de dinamici şi problemele încă existente cu exporturile prin porturile maritime fac din dezvoltarea infrastructurii regiunii Dunării o prioritate pentru munca noastră. În cadrul acestei munci şi datorită succesului Forţelor Armate ale Ucrainei în Marea Neagră, am deschis deja gurile canalului Bâstroe pentru navigaţie, am crescut potenţialul de transbordare al porturilor.
Citeşte şi: MAE se opune lucrărilor de adâncire a Canalului Bâstroe. Poziţia va fi trimisă Comisiei Europene
De asemenea, continuăm lucrările de dragaj în partea ucraineană a Dunării", a declarat Oleksandr Kubrakov, ministrul Infrastructurii, conform Perild.com.
Publicaţia specializată în ştiri din domeniul agricol Agricensus a relatat, citând surse comerciale, că o creştere a adâncimii canalului care leagă fluviul Dunărea de Marea Neagră ar putea îmbunătăţi logistica pentru porturile ucrainene cu adâncime redusă şi ar putea îmbunătăţi fluxurile în cazul în care acordul privind coridorul de cereale cade.
Citeşte şi: Canalul Bâstroe a fost deblocat. Ucraina anunţă că 16 nave încărcate cu cereale l-au traversat deja
Adâncimea canalului Bâstroe din Ucraina a fost mărită cu 2,5 metri, ajungând la 6,5 metri de la început până la kilometrul 77 şi la şapte metri de la kilometrul 77 până la kilometrul 166, unde canalul întâlneşte braţul Chilia, consemnează Agricensus, citând o notă oficială a Ministerului ucrainean al Infrastructurii din data de 17 februarie.
"Am reuşit să creştem pentru prima dată adâncimea permisă a navelor în Ucraina independentă", a declarat Oleksandr Kubrakov, viceprim-ministru pentru reconstrucţie.
"Datorită acestui lucru, vom putea asigura o navigaţie mai eficientă şi mai sigură între Marea Neagră şi fluviul Dunărea, precum şi creşterea fluxului de marfă prin porturile Dunării", a adăugat Kubrakov.
Până la 10.000 tdw
Schimbările ar putea permite unei părţi a flotei de transport să meargă direct către Marea Neagră prin canalul Bâstroe de pe partea ucraineană şi să reducă presiunea asupra canalului Sulina, care este controlat de autorităţile române.
Înainte de această schimbare, adâncimea redusă nu permitea trecerea navelor încărcate complet, ci doar întoarcerea navelor goale, conform surselor comerciale, creând blocaje şi întârzieri pentru navele încărcate cu cereale pentru export, comentează publicaţia.
De asemenea, se aşteaptă ca navele cu o greutate de până la 10.000 de tone să poată acum trece prin canal, dar în cazul unei astfel de opţiuni, nava ar fi probabil încărcată doar parţial, până la aproximativ 6.000-7.000 de tone, conform lui Pavel Sosnovsky, şeful agenţiei independente de analiză a transportului maritim ISM.
Ministerul Afacerilor Externe afirma, referitor la informaţiile privind lucrări de dragare desfăşurate de Ucraina pe canalul Bâstroe, că a solicitat încă din 13 februarie date Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Poliţiei de Frontieră, iar în funcţie de răspunsurile autorităţilor române de resort, va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activităţi având ca scop adâncirea rutei de navigaţie. De asemenea, MAE preciza că a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene că autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport - propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014 - întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigaţie realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului.
