Obiectivul Gazprom este să pompeze 5,6 miliarde metri cubi de gaze ruseşti prin controversatul gazoduct, care trece pe sub Marea Baltică spre Germania, şi este aproape finalizat.
După finalizare, noul gazoduct ar urma să transporte anual 55 miliarde metri cubi de gaze din Rusia în Germania.
În urma anunţului Gazprom, preţul gazelor a scăzut, conform agenţiei ruse de presă Interfax.
Şi Rainer Seele, directorul general al OMV AG, anunţa luna trecută că primele livrări prin Nord Stream 2 ar putea începe anul acesta.
Acesta a explicat că se aşteaptă ca lucrările de pornire şi de ajustare pentru Nord Stream 2 să înceapă în semestrul doi din 2021. De asemenea, şeful OMV a lăudat acordul dintre Statele Unite şi Germania privind Nord Stream 2, deoarece asigură finalizarea proiectului şi punerea în funcţiune a gazoductului.
"Desigur, salut acordul dintre SUA şi Germania deoarece deschide calea finalizării şi punerii în funcţiune a gazoductului", a declarat Seele.
El a susţinut că proiectul va furniza Europei acces în condiţii de siguranţă la gaze, jucând un rol important în tranziţia energetică a continentului.
Directorul financiar al OMV, Reinhard Flory, a adăugat că firma a alocat peste 800 milioane de euro pentru finanţarea proiectului.
UE a reiterat că gazoductul Nord Stream 2 între Rusia şi Germania "nu este un proiect de interes comun”
Luna trecută, Uniunea Europeană a reiterat că gazoductul Nord Stream 2 între Rusia şi Germania "nu este un proiect de interes comun pentru UE", dar va examina acordul convenit între SUA şi Germania.
"Îl vom lua în discuţie cu statele membre ale UE şi cu vecinii noştri, inclusiv cu Ucraina", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei într-o conferinţă de presă, după ce administraţia americană şi guvernul german s-au angajat în cadrul acordului respectiv să diminueze ameninţarea la adresa securităţii reprezentată de această conductă.
Executivul comunitar a salutat de asemenea angajamentul Germaniei de a aplica 'spiritul şi litera legilor din domeniul energiei din UE', având în vedere eforturile Uniunii Europene de a căuta o mai mare independenţă energetică faţă de Rusia.
Berlinul şi Washingtonul au bătut palma pe Nord Stream 2
În acelaşi timp, cancelarul Angela Merkel a calificat drept "un bun pas înainte" acordul încheiat miercuri între SUA şi Germania cu privire la viitorul gazoductului Nord Stream 2, chiar dacă rămân "diferenţe" în legătură cu acest proiect controversat.
Berlinul şi Washingtonul au anunţat luna aceasta încheierea unui acord destinat să pună capăt disputelor dintre ele cu privire la acest proiect, ce durează de mai mulţi ani.
SUA au deplâns faptul că Nord Stream trece pe sub Marea Baltică şi nu prin Ucraina, ameninţând să priveze această ţară de o parte din veniturile rezultate din taxele de tranzit, dar şi de un mijloc de presiune asupra Moscovei.
Deci, Berlinul şi Washingtonul s-au angajat, într-o declaraţie comună, să adopte sancţiuni împotriva Rusiei, dacă Moscova va utiliza acest proiect pentru "a comite acte agresive împotriva Ucrainei".
Cancelarul german s-a referit în declaraţiile sale la asigurările părţii ruse că "nu intenţionează să utilizeze energia ca pe o armă".
Şi dacă această promisiune nu va fi respectată, "nu am fi complet lipsiţi de apărare", a asigurat Merkel, în timp ce oponenţii proiectului consideră prea vagă ameninţarea cu sancţiuni.
Nord Stream 2, un proiect care va crea o nouă legătură energetică directă între Rusia şi Germania, reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
