Armenia a îndemnat încă o dată Azerbaidjanul să pună în aplicare măsuri reciproce de control al armelor pentru a atenua tensiunile persistente dintre cele două țări. Cu toate acestea, Azerbaidjanul nu a răspuns încă la această inițiativă.
La 7 octombrie, Ani Badalyan, secretarul de presă al Ministerului de Externe al Armeniei, a reiterat faptul că Erevanul a propus în mod repetat astfel de măsuri, însă problema rămâne nerezolvată, deoarece Azerbaidjanul continuă să evite discuțiile.
Citește și: VIDEO „Jocuri de război” SUA și Filipine au tras rachete și au scufundat nave. China a deschis focul
Vorbind pentru Armenpress, Badalyan a subliniat că achiziționarea de arme și echipamente militare de către Armenia este exclusiv pentru autoapărare, subliniind că țara nu are un program militar ofensiv.
„Armenia a oferit în mod repetat Azerbaidjanului și oferă în continuare să creeze mecanisme de control reciproc al armelor, iar Azerbaidjanul lasă această propunere fără răspuns, adoptând o retorică din ce în ce mai agresivă împotriva Armeniei, dar nu are nicio agendă ofensivă. Între timp, Azerbaidjanul acționează aproape zilnic la adresa Armeniei cu amenințări”, a spus ea.
Nou război la orizont “în buza” Europei. India, Franța, Israel și Turcia îl alimentează cu arme
Această declarație a urmat remarcilor făcute la 5 octombrie de Aykhan Hajizade, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Azerbaidjanului, care a catalogat inițiativele de apărare ale Armeniei drept „periculoase”.
Poziția Azerbaidjanului pare să vadă achiziția de echipamente militare de către Armenia ca parte a unui efort mai amplu de militarizare, în ciuda insistenței Armeniei că intențiile sale sunt defensive.
Badalyan a răspuns afirmațiilor, contestând acuzațiile Azerbaidjanului privind militarizarea în masă. Ea a îndemnat la comparații între cheltuielile militare ale celor două națiuni, afirmând că aceasta ar dezvălui adevărata amploare a militarizării.
„Dacă vom compara cheltuielile militare ale Armeniei și Azerbaidjanului atât în cifre absolute, cât și în proporțiile armelor obținute, va fi clar cine este implicat în militarizarea în masă”, a declarat ea.
Ea a remarcat, de asemenea, că conducerea Azerbaidjanului subliniază în mod constant expansiunea militară, în timp ce Armenia prioritizează pacea și urmărește să reglementeze relațiile cu vecinii săi.
Citește și: Țara aliată SUA face „jocuri duble” cu China pentru a primi avionul invizibil J-20 în loc de F-35
Tensiunile dintre cele două națiuni rămân ridicate, în ciuda eforturilor continue de negociere a unui acord de pace. În iulie, președintele azer Ilham Aliyev a declarat că textul acordului de pace dintre Baku și Erevan a fost finalizat în proporție de 80-90%.
Cu toate acestea, el a evidențiat revendicările teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan drept un punct de blocaj în cadrul discuțiilor. Pentru a soluționa disputele frontaliere, cele două țări au semnat un acord la 30 august pentru a facilita activitatea comisiilor lor de delimitare a frontierelor.
Cu toate acestea, experții avertizează că nici măcar un acord de pace nu poate asigura o încetare pe termen lung a ostilităților. În schimb, un astfel de document ar putea servi doar ca o măsură temporară de stabilizare a situației.
Armenia și Azerbaidjan își sporesc puterea
În 2020, după decenii de încăierări sporadice, Azerbaidjanul a lansat o ofensivă militară, inițiind al doilea război din Karabakh.
Operațiunea a depășit rapid apărarea armeană, conducând la o victorie decisivă în conflictul de 44 de zile. Ca urmare, Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra a șapte districte și aproximativ o treime din Karabakh.
De atunci, atât Armenia, cât și Azerbaidjanul și-au sporit semnificativ cheltuielile militare. Bugetul de apărare al Armeniei a crescut constant, începând de la 669 de milioane de dolari în 2020, ajungând la 678 de milioane de dolari în 2021 și la 754 de milioane de dolari în 2022.
Cheltuielile militare au crescut brusc la 1,3 miliarde de dolari în 2023. Bugetul pentru 2024 este stabilit la aproximativ 1,4 miliarde de dolari, cu planuri pentru o creștere de 20% la aproape 665 de miliarde de drame (1,7 miliarde de dolari) în anul următor.
Azerbaidjanul a înregistrat, de asemenea, o creștere substanțială a cheltuielilor pentru apărare. În 2020, bugetul său militar a fost de 2,2 miliarde de dolari, crescând la 2,7 miliarde de dolari în 2021 și la 2,8 miliarde de dolari în 2022. În 2023, cheltuielile au crescut la 3,3 miliarde de dolari, iar pentru 2024, acestea au fost stabilite la 3,7 miliarde de dolari.
Azerbaidjanul a alocat 588 de milioane de dolari pentru producția militară în 2024, ca parte a eforturilor sale de a stimula producția internă de arme. Între timp, în ceea ce privește cooperarea internațională, Armenia a consolidat legăturile cu țări precum India, Franța, Grecia și Cipru.
Azerbaidjanul, pe de altă parte, a semnat Declarația Shushi cu Turcia în 2021, stabilind un angajament între cele două țări de apărare reciprocă în cazul în care una dintre ele se confruntă cu o amenințare din partea unei entități externe. În plus, Azerbaidjanul a semnat acorduri de cooperare militară cu Uzbekistanul, Kazahstanul și Serbia.
Principalele achiziții de armament ale Armeniei începând din 2020
Armenia a depins istoric de Rusia ca sursă principală de echipamente militare și armament. Cu toate acestea, în urma conflictului din 2020 cu Azerbaidjanul, dinamica strategiei de achiziții în domeniul apărării a Armeniei a început să se schimbe.
În urma războiului, oficialii armeni și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la întârzierile și livrările de arme neefectuate din partea Rusiei, în ciuda plăților efectuate.
Aceste frustrări, împreună cu urgența de a-și moderniza armata, au determinat Armenia să exploreze furnizori alternativi de apărare pentru a-și satisface mai eficient nevoile de securitate.
În acest context, Franța a apărut ca un nou furnizor pentru Armenia. În noiembrie 2023, Franța a livrat Armeniei 24 de vehicule blindate Bastion. Rapoartele indică faptul că forțele armate ale Armeniei urmează să primească 50 de vehicule Bastion, ceea ce înseamnă că alte 26 urmează să fie livrate.
În februarie 2024, ziarul francez Le Figaro a raportat că Franța va furniza Armeniei trei radare GM 200 și dispozitive de vedere pe timp de noapte.