Oraşul sacru ocupă o suprafaţă de 66 de hectare, dominată de şapte piramide de piatră, în mijlocul deşertului, la 182 kilometri nord de capitala Lima şi la aproximativ 20 de kilometri de coasta Pacificului. Construcţii din beton şi colibe de paie se pot vedea pe situl arheologic.
Aceste construcţii ilegale au început să apară în timpul carantinei decretate în Peru între martie şi iunie 2020, în încercarea de a limita răspândirea epidemiei de COVID-19, a declarat pentru AFP o echipă de arheologi aflată la faţa locului. ''Sătenii ocupă situl deţinut de stat. Folosesc pământul pentru a semăna", a explicat Daniel Mayta, un cercetător în vârstă de 36 de ani.
Caral a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în 2009.
''Suntem foarte îngrijoraţi şi ne simţim neajutoraţi pentru că toate acestea pot fi pierdute, toate aceste urme ale trecutului pe care le vedem aici. Este o mândrie a Peru-ului, o civilizaţie impunătoare care a prosperat acum mai bine de 5.000 de ani'', a declarat Ricarte Morocho, avocatul sitului.
Civilizaţia Caral, care a înflorit în perioada 3.000 - 1.800 î.e.n., este cea mai veche din America. Contemporană cu civilizaţiile mesopotamiană şi egipteană, ea a apărut pe acest platou arid cu 45 de secole înaintea civilizaţiei incaşe.
Aceste considerente nu i-au influenţat însă pe sătenii care au profitat de absenţa arheologilor şi de prezenţa slabă a poliţiei în timpul carantinei, punând stăpânire pe circa zece hectare din sit, unde au construit colibe şi au sădit pomi fructiferi şi fasole.
''Am trecut prin proceduri juridice şi discuţii pentru a încerca să ajungem la un acord, însă familiile au refuzat. Nu vor să plece, în pofida faptului că li s-a explicat că este vorba despre un sit de patrimoniu şi că ceea ce fac ei este pedepsit cu închisoarea'', a precizat Daniel Mayta.
Directoarea ştiinţifică a sitului Caral, arheoloaga Ruth Shady, care conduce săpăturile din 1996, susţine că în spatele sătenilor se află traficanţii de terenuri. ''Primim ameninţări de la oameni care profită de condiţiile create de pandemie pentru a ocupa situri arheologice. Ei pun stăpânire pe terenuri, construiesc ilegal, conduc vehicule grele peste pământ şi distrug tot ce le stă în cale'', a declarat ea pentru AFP.
''Într-o zi, ne-au sunat avocatul şi i-au spus că o să ne omoare pe noi toţi, pe el şi pe mine, şi o să ne îngroape la cinci metri sub pământ'', a precizat Shady, fostă directoare a Muzeului Naţional de Arheologie, Antropologie şi Istorie din Peru.
În vârstă de 74 de ani, Shady a petrecut ultimii 25 de ani la Caral în încercarea de a retrasa istoria acestei civilizaţii. Arheoloaga este interesată în special de tehnicile de construcţie antiseismice dezvoltate, care au permis clădirilor vechi de 5.000 de ani să rămână în picioare.
Clădirile erau prevăzute la bază cu nişte coşuri numite ''shicras'', umplute cu pietre, care disipau mişcările telurice şi împiedicau prăbuşirea clădirii, a explicat cercetătoarea.
Ameninţările au determinat-o pe Ruth Shady să locuiască la Lima sub protecţie.
Săptămâna trecută, guvernul peruvian i-a acordat Ordinul de Merit pentru serviciul adus naţiunii pentru activitatea sa desfăşurată la Caral.
"Facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a ne asigura că nici sănătatea, nici viaţa nu vă sunt puse în pericol de ameninţările pe care le primiţi", a asigurat preşedintele peruvian, Francisco Sagasti, în timpul ceremoniei de premiere.
La fel ca toate celelalte situri arheologice din Peru, Caral a fost redeschis pentru turişti în luna octombrie, însă numărul vizitatorilor rămâne scăzut din cauza consecinţelor pandemiei de COVID-19.
