"Cine are nevoie ca Turcia să fie singura putere din lume care continuă să discute cu Rusia?", a declarat preşedintele Macron în faţa ambasadorilor francezi reuniţi la Palatul Elysee.
"Nu trebuie să cedăm în faţa niciunei forme de falsă morală care ar face să devenim neputincioşi", a continuat Macron, reiterând că "profesia de diplomat înseamnă să discuţi cu toată lumea şi mai ales cu cei cu care nu suntem de acord". "Prin urmare, vom continua să o facem", "în cooperare cu aliaţii noştri", a adăugat Macron, amintind că "divizarea Europei"era "unul dintre obiectivele războiului declanşat de Rusia".
Citește și: Serghei Lavrov amenință R. Moldova. „Să nu uităm că pe lângă Transnistria există și Găgăuzia”
Preşedintele francez este unul dintre puţinii lideri europeni care a discutat cu preşedintele rus Vladimir Putin după declanşarea invaziei în Ucraina, la 24 februarie, strategie pentru care Macron a fost criticat. Palatul Elysee a afirmat mereu că a acţionat astfel în acord cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar contactele cu Moscova au devenit mai rare după dezvăluirea crimelor de război imputate Rusiei, în special la Bucea.
Citește și: VIDEO S-a aprobat constituirea comisiei speciale a justiției. Va avea 25 de membri pentru 60 de zile
Emmanul Macron a salutat totodată discursul susţinut joi de cancelarul german Olaf Scholz asupra viitorului Uniunii Europene (UE), care este "total în conformitate" cu strategia Franţei asupra suveranităţii europene.
"Salut discursul susţinut" de Olaf Scholz la Praga, "care este total în conformitate" cu strategia promulgată de Franţa pentru a face UE "mai puternică", a declarat Macron.
Făcând bilanţul primului său mandat (2017-2022), şeful statului francez, reales în luna mai, a afirmat că a reuşit să facă "din întărirea suveranităţii europene o realitate tangibilă". "Am trasat cadrul şi am plăcerea să constat că acest cadru s-a generalizat. El a fost adoptat progresiv de întreaga Europă şi este acum asumat de Germania", a adăugat liderul francez.
În discursul său din Republica Cehă, ţară ce asigură în prezent preşedinţia UE, Olaf Scholz a susţinut o pledoarie în favoarea unei extinderi a UE până la "30 sau 36 de membri", prin intrarea ţărilor din Balcanii Occidentali, a Ucrainei şi a Republicii Moldova şi chiar a Georgiei. De asemenea, el a pledat pentru dispariţia dreptului de veto, care comportă riscul paralizării instituţiei europene.
Subliniind ''dimensiunea geopolitică'' a procesului de extindere a UE, el a afirmat că ''realpolitik trebuie să însemne implicarea prietenilor şi a partenerilor cu valori comune şi sprijinirea lor pentru a fi puternici în competiţia globală prin cooperare''. În opinia sa, Europa trebuie să se opună ameninţării reprezentate de ''autocraţia neoimperialistă'', scrie Agerpres.
