Prim-miniștrii Bulgariei, Greciei și României au semnat luni o declarație comună privind stimularea transportului trilateral și a conectivității digitale.
România și Bulgaria, gata să-și creeze un „Schengen” propriu dacă Austria va vota împotrivă la JAI
Documentul, semnat de prim-miniștrii Nikolai Denkov din Bulgaria, Kyriakos Mitsotakis din Grecia și Marcel Ciolacu din România, a subliniat relațiile excelente dintre țările lor și a recunoscut importanța-cheie a relațiilor de bună vecinătate în Europa de sud-est.
"Am convenit să identificăm și să dezvoltăm noi rute/coridoare pe axa nord-sud care să conecteze cele trei țări prin noi infrastructuri feroviare și de autostrăzi", se arată în declarație.
Premierii român și bulgar, susținuți de prim-ministrul Greciei, și-au reînnoit apelul pentru o decizie pozitivă privind aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen fără frontiere al UE în 2023.
Citește și: OMV Petrom a intervenit pe lângă guvernul austriac ca să lase România în Schengen. Răspunsul Vienei
"Sunt convins că Austria și Olanda beneficiază de pe urma intrării Bulgariei și României în spațiul Schengen. Și pot deja să aud argumentele noastre fiind prezentate de politicieni din alte țări UE", a declarat premierul Nikolay Denkov după discuții. "Va fi foarte dificil să se apere poziția împotriva intrării noastre în Schengen", a adăugat el.
Premierul României, Marcel Ciolacu, și-a exprimat, de asemenea, încrederea că cele două țări vor obține în cele din urmă un "da" pentru aderarea la Schengen în decembrie.
Citește și: Marcel Ciolacu face anunțul așteptat de 13 ani de România: „Aderarea la Schengen, în linie dreaptă”
"De data aceasta ar trebui să existe discuții pe această temă, iar dacă Austria va continua să se opună prin veto fără să dea explicații, vom lua în considerare un răspuns comun", a spus el.
„Planul B” pentru România și Bulgaria - Un „Schengen aparte”
Prim-miniștrii au lăsat să se înțeleagă că Sofia și Bucureștiul discută deja despre acțiuni în cazul în care celor două țări nu li se va permite să adere din nou la Schengen. După decembrie ar putea fi discutată ideea ca Bulgaria și România să elimine controalele la frontierele dintre ele chiar și în afara spațiului unic european, a răspuns Marcel Ciolacu.
„Vom elimina granița cu România dacă nu vom fi lăsați să intrăm în Schengen în 60 de zile. Deocamdată, Bulgaria este concentrată 100% pe planul A, care este aderarea la Schengen în decembrie. Apoi ne vom gândi la planul B", a răspuns premierul bulgar Nikolay Denkov, potrivit 24chasa.bg.
Citește și: Cum speră Bulgaria să intre în Schengen în decembrie? România a ales un război deschis cu Austria
"Grecia are propriul interes economic în admiterea Bulgariei și a României în Schengen, deoarece în prezent nu există o frontieră terestră în spațiul unic. Dacă vrem să avem mai multă conectivitate în Europa, acest lucru înseamnă să acceptăm Bulgaria și România. Avem un interes în rezolvarea acestei chestiuni", a subliniat și premierul grec Kyriakos Mitsotakis.
Premierul Marcel Ciolacu a insistat asupra construirii rapide a unui nou pod peste Dunăre între Ruse și Giurgiu. O altă prioritate pentru România este proiectul "Dunărea rapidă", care constă în adâncirea fluviului pentru a crește capacitatea acestuia pentru nave.
Problema cu veto-ul Austriei și Olandei, rezolvată până la sfârșitul anului, spune vicepreședintele Comisiei Europene
Încrederea că problema cu veto-ul Austriei și Olandei va fi rezolvată până la sfârșitul anului a fost exprimată și de vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, care a participat, de asemenea, la reuniunea de la Varna.
El a subliniat că aderarea Bulgariei și României la Schengen va contribui și la facilitarea afacerilor, nu doar la granițe mai sigure.
Citește și: Strategia lui Putin pentru a ține România afară din Schengen. Cum influențează Rusia vetoul Vienei?
Schinas a subliniat că alte țări europene au primit cooperarea Bulgariei și României pentru a accelera transporturile prin teritoriile lor atunci când s-au închis din cauza pandemiei COVID în 2020.
Bulgaria primește semnale pozitive de la Austria, România nu
Având în vedere că România și Bulgaria se confruntă cu aceeași situație în ceea ce privește aderarea la Schengen, semnalele pozitive venite de la Viena, observate în cazul vecinilor noștri bulgari, nu vin și spre România, deși noi și bulgarii mergem „la pachet” la votul pentru aderarea la Schengen.
Cea mai recentă încurajare din partea Austriei cu privire la libera circulație a venit în această săptămână din partea Președintelui Consiliului Național Austriac, Wolfgang Sobotka, în timpul unei vizite de lucru în Bulgaria.
Citește și: Presa austriacă face jocurile lui Nehammer ca să țină România afară din Schengen. Cifrele adevărului
Austria apreciază eforturile Bulgariei în protejarea frontierei externe a Uniunii Europene. Potrivit oficialului austriac, Bulgaria reprezintă un partener valoros pentru Austria, după cum a declarat în timpul vizitei la punctul de control al frontierei Kapitan Andreevo, situat între Bulgaria și Turcia.
Președintele Adunării Naționale Bulgare, Rossen Jeliazkov, care a însoțit delegația austriacă, a subliniat că ofițerii de frontieră au prevenit mii de încercări de traversare ilegală. El a subliniat că, deși provocarea de a menține frontiera în siguranță este uriașă, Bulgaria reușește să se descurce în mod eficient datorită sprijinului oferit de partenerii săi din Uniunea Europeană.
Principala motivație a votului de veto din partea Austriei atât pentru România, cât și pentru Bulgaria, provine din îngrijorarea cu privire la modul în care sunt protejate granițele. Cu toate acestea, există semne că lucrurile s-au îmbunătățit, așa cum a explicat secretarul general al Ministerului de Interne bulgar, Zhivko Kotsev.
Oficialul bulgar a subliniat că țara sa a făcut progrese semnificative în combaterea migrației ilegale. Datele de la graniță arată o creștere semnificativă, de peste 75%, în ceea ce privește procedurile penale legate de traficul de persoane, precum și o creștere de 30% a condamnărilor. Kotsev a evidențiat buna cooperare cu Turcia, care contribuie la succesul în combaterea migrației ilegale, potrivit presei bulgare.
România, gata să dea în judecată Austria dacă aceasta continuă blocada la Schengen
Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat recent că guvernul pe care îl conduce "își rezervă dreptul de a ataca decizia la Curtea Europeană de Justiție (CEJ)", dacă Austria va continua să se opună aderării României la spațiul Schengen în cadrul Consiliului JAI din decembrie.
Marcel Ciolacu a susținut că afacerile interne nu ar trebui să primeze în fața intereselor europene, mai ales atunci când solidaritatea ar trebui să conteze cel mai mult. "Nu este o cerință a României și Bulgariei, este pur și simplu un drept", a adăugat el.
Premierul consideră că opoziția Austriei față de aderarea României la zona fără frontiere este total nejustificată. "În acest moment, România a îndeplinit toate condițiile tehnice, de peste 10 ani. Eforturile recente ale Bulgariei de a închide toate dosarele privind statul de drept au fost finalizate și recunoscute de Comisie. Sperăm să avem discuții practice atât cu Comisia, cât și cu Parlamentul European și cu cele două state care s-au opus până acum", a declarat Ciolacu, potrivit romania-insider.com.
Marcel Ciolacu a participat luni, 9 octombrie, la întâlnirea trilaterală de la Varna. România, Bulgaria și Grecia au convenit să implementeze un plan comun de acțiune în domenii cheie de dezvoltare.
România s-a săturat de minciunile lui Nehammer
În orice caz, România nu vrea să accepte argumentul cancelarului federal Karl Nehammer (ÖVP), potrivit căruia "nu" la aderarea României la Schengen este necesar pentru a proteja Austria de migrația ilegală. Dacă ar fi așa, atunci este de neînțeles de ce Viena a blocat anul trecut aderarea țării sale, dar nu a avut nicio rezervă față de admiterea Croației în Schengen, a criticat premierul Ciolacu.
Croația a fost primită în Schengen deși i-au trecut ilegal granița 54.000 de persoane. România, care nu a intrat în Schengen, a avut 5.300 de forțări ilegale de trecere a frontierei.
„Toţi au cerut azil, ceea ce demonstrează că traficanţii şi migranţii sunt familiarizaţi cu sistemul european şi ştiu că sunt liberi să se deplaseze", a precizat șeful poliției croate de frontieră.
Croaţia este una dintre ţările aflate pe ruta Balcanilor, folosită de sute de mii de bărbaţi, femei şi copii care au fugit de războaie, în 2015 şi 2016. După aproape 10 ani, un număr mai mic de migranţi continuă să folosească ruta, sosind în Croaţia din Bosnia sau Serbia, arată Agerpres.
Newsweek a scris că, în timp ce în primele 9 luni ale anului 2022 s-a înregistrat o creștere de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, în România, în aceeași perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale.
Potrivit ultimelor date publicate de Agenția Europeană de Control la granițe - FRONTEX, rutele migranților sunt:
- Ruta Central Mediteraneană - Tunisia -Italia - unde în anul 2022 au ajuns 105.561 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 89.113 migranți.
- Ruta prin Balcanii de Vest - Serbia - Croația - unde în anul 2022 au ajuns 144.181 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023, care sunt centralizate până în luna iulie 2023, arată că prin această rută au venit 48.760 migranți.
- Ruta prin Estul Mediteranei - Turcia - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 43.906 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 17.884 migranți.
- Ruta prin Vestul Mediteranei - Maroc - Spania - unde în anul 2022 au ajuns 15.134 de migranți, iar în perioada ianuarie - iulie 2023 au venit 7.425 de migranți.
- Ruta Est Europeană - Belarus - Polonia / Belarus - Lituania - unde în anul 2022 au ajuns 6.332 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 3.179 migranți.
- Ruta Circulară - Albania - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 672 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023, care sunt centralizate până în luna iulie 2023, arată că prin această rută au venit 419 migranți.
- Ruta prin Marea Neagră - România și Bulgaria - unde în anul 2022 au ajuns 213 migranți ilegali, iar datele din anul 2023, care sunt centralizate până în luna iulie 2023, arată că prin această rută au venit 40 migranți.
