Activiștii pentru drepturile omului, jurnaliștii și avocații din întreaga lume au fost vizați de guverne autoritare, care au folosit un software de hacking vândut de compania israeliană de supraveghere NSO Group, potrivit unei investigații privind o scurgere masivă de date.
Ancheta efectuată de The Guardian și alte 16 organizații media sugerează abuzuri pe scară largă și continuă a programului de spionaj și hacking Pegasus, realizat de compania NSO, despre care aceasta insistă că este destinat numai utilizării împotriva infractorilor și teroriștilor.
Pegasus este un malware care infectează iPhone-urile și dispozitivele Android pentru a permite operatorilor programului să extragă mesaje, fotografii și e-mailuri, să înregistreze apeluri și să activeze în secret microfoane.
Scurgerea conține o listă de peste 50.000 de numere de telefon care, se crede, au fost identificate ca fiind ale persoanelor de interes pentru clienții NSO, din 2016.
Citește și: Luna își va modifica orbita, iar Pământul se va confrunta cu inundații severe. Avertizare NASA
Forbidden Stories, o organizație media nonprofit cu sediul la Paris, și Amnesty International au avut inițial acces la lista filtrată și au partajat accesul cu partenerii media, ca parte a proiectului Pegasus, un consorțiu de investigații.
Prezența unui număr de telefon în baza de date nu arată dacă un dispozitiv a fost infectat cu Pegasus sau doar a fost supus unei tentative de piratare. Cu toate acestea, consorțiul consideră că datele indică potențialele ținte ale clienților guvernamentali ai NSO, identificate în avans prin posibile încercări de supraveghere.
Analiza criminalistică a unui număr mic de telefoane ale căror numere au apărut pe lista filtrată a arătat, de asemenea, că mai mult de jumătate aveau urme de spyware Pegasus.
Pe lista celor supravegheați sunt sute de oameni de afaceri, personalități religioase, cadre universitare, angajați ai ONG-urilor, oficiali ai sindicatelor și oficiali guvernamentali, inclusiv miniștri de cabinet, președinți și prim-miniștri.
Lista conține, de asemenea, numărul membrilor de familie apropiați ai conducătorului unei țări, sugerând că acesta ar fi putut instrui agențiile proprii de informații să exploreze posibilitatea de a-și monitoriza propriile rude.
Prima dezvăluire a avut loc duminică cu dezvăluirea faptului că peste 180 de jurnaliști apar în baza de date, inclusiv reporteri, editori și directori de la Financial Times, CNN, New York Times, France 24, The Economist, Associated Press și Reuters.
Numărul de telefon al unui reporter mexican independent, Cecilio Pineda Birto, a fost găsit pe listă, fiind aparent de interes pentru un client mexican în săptămânile premergătoare uciderii jurnalistului, când ucigașii săi l-au putut localiza la o spălătorie auto. Telefonul său nu a fost găsit niciodată, astfel încât nu a fost posibilă nicio analiză criminalistică pentru a stabili dacă a fost infectat.
NSO a spus că, chiar dacă telefonul lui Pineda ar fi fost vizat, nu înseamnă că datele colectate de pe telefonul său au contribuit în vreun fel la moartea sa, subliniind că guvernele i-ar fi putut descoperi locul unde se află prin alte mijloace. El a fost printre cel puțin 25 de jurnaliști mexicani aparent selectați drept candidați pentru supraveghere pe o perioadă de doi ani.
NSO a susținut întotdeauna că „nu operează sistemele pe care le vinde clienților guvernamentali verificați și nu are acces la datele țintelor clienților săi”.
Citește și: Fotbaliști care au devenit interlopi: Faraonu de la Madrid, Claudiu Răducanu, Ochi și Gemaru
În declarațiile emise prin intermediul avocaților săi, NSO a negat „afirmațiile false” făcute cu privire la activitățile clienților săi, dar a spus că „va continua să investigheze toate afirmațiile credibile de abuz și să ia măsurile adecvate”. Compania a spus că lista nu ar putea fi una de numere „vizate de guvernele care folosesc Pegasus” și a descris cifra de 50.000 ca fiind „exagerată”.
Compania vinde doar agențiilor militare, forțelor de ordine și serviciilor de informații din 40 de țări fără nume și spune că verifică riguros dosarele drepturilor omului ale clienților săi înainte de a le permite să folosească instrumentele sale de spionaj, potrivit The Guardian. (Investigația completă aici).
