Comisia Europeană pregătește o propunere legislativă care va introduce „obligații clare de cooperare privind persoanele expulzate” și va simplifica procesul de returnare a migranților aflați în situații de nelegalitate a declarat Ursula von der Leyen.
Ursula von der Leyen anunță o nouă lege UE pentru expulzarea migranților ilegali. Austria jubilează
Anunțul a fost făcut într-o scrisoare adresată celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, înaintea summitului european de la Bruxelles care va aborda, printre altele, problema migrației.
„Avem nevoie de un nou cadru legislativ pentru a ne consolida capacitatea de a acționa”, a subliniat von der Leyen.
Printre măsurile propuse se numără recunoașterea reciprocă a deciziilor de expulzare luate de statele membre, pentru a preveni ca migranții să eludeze aceste hotărâri.
„Trebuie să construim un nivel de armonizare și încredere care să ne permită să ne asigurăm că migranții care fac obiectul unei expulzări nu pot să profite de lacunele sistemului”, a adăugat ea.
Cooperare extinsă cu țările "generatoare" de migranți
Un punct cheie al noii legislații este consolidarea relațiilor „strategice” cu țările de origine ale migranților. Ursula von der Leyen a subliniat că doar 20% dintre deciziile de expulzare se concretizează, iar cooperarea cu aceste țări este esențială.
Unul dintre instrumentele propuse este înăsprirea emiterii vizelor pentru statele care refuză să coopereze, o măsură deja aplicată cu succes în relația cu țări precum Bangladesh și Ghana.
De asemenea, von der Leyen a menționat importanța acordurilor strategice încheiate cu state ca Libia și Tunisia, care au dus la o reducere cu 66% a migrației neregulate pe ruta centrală a Mediteranei.
„Repatrierea din Africa de Nord către țările de origine a ajuns la 17.000 de persoane în 2024”, a afirmat von der Leyen, mulțumită de rezultatele obținute.
Revizuirea Directivei Expulzărilor din 2008
În ciuda succeselor înregistrate pe unele rute migratorii, președinta Comisiei Europene a atras atenția că migrația pe ruta Atlanticului și Mediteranei de Vest către Spania a crescut cu 56% la finalul lunii septembrie. În acest context, von der Leyen susține consolidarea cooperării cu țări precum Mauritania, pentru a descuraja plecările.
Ministrii de Interne ai Uniunii Europene au dezbătut recent, la Luxemburg, necesitatea unei înăspriri a politicii de migrație, discutând inclusiv despre revizuirea Directivei Expulzărilor din 2008, care reglementează expulzarea migranților la frontieră.
Mai multe state, inclusiv Franța și Germania, au susținut o propunere comună cu Olanda și Austria pentru accelerarea și facilitarea procedurilor de expulzare.
O tentativă anterioară de revizuire a acestei directive, în 2018, a eșuat, dar presiunile pentru schimbare continuă.
Austria invocă "problema migrației" pentru a bloca aderarea României la Schengen
Austria își va menține vetoul împotriva României, invocând din nou probleme legate de migrația ilegală. Ministrul de interne austriac, Gerhard Karner, a declarat că „nu a venit încă momentul” pentru extinderea Schengen.
Înaintea reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din Luxemburg, Karner a declarat că, deși s-au făcut progrese în controlul granițelor, „nu suntem încă la capătul drumului”.
Citește și: România pierde duminică orice speranță la Schengen. Ce se întâmplă în Austria e unic în istorie
România rămâne astfel blocată la porțile Schengen, în ciuda îndeplinirii criteriilor tehnice încă din 2011.
Citește și: România pierde duminică orice speranță la Schengen. Ce se întâmplă în Austria e unic în istorie
Datele FRONTEX contrazic Austria
În același timp, datele publicate de agenția europeană FRONTEX arată o scădere considerabilă a migrației ilegale în Europa, cu o reducere de 39% a trecerilor ilegale de frontieră în primele opt luni din 2024.
Cele mai mari scăderi au fost înregistrate pe rutele din Balcanii de Vest și Mediterana Centrală, iar România nu este considerată un punct vulnerabil în acest sens.
Principalele rute migratorii
Mediterana Centrală: Ruta cea mai activă către Uniunea Europeană a înregistrat o reducere de 64%, cu 41.250 de cazuri de treceri ilegale raportate.
Această scădere a fost influențată de măsurile preventive implementate de Tunisia, Libia și Turcia, precum și de acordurile încheiate de Uniunea Europeană cu aceste state pentru gestionarea migrației.
Balcanii de Vest: Această rută a înregistrat una dintre cele mai mari reduceri, cu un număr de treceri neregulamentare scăzut cu 77%, ajungând la 14.669 de cazuri.
Mediterana de Est: În contrast, ruta Mediteranei de Est a cunoscut o creștere de 39%, cu 37.163 de treceri raportate. Contrabandiștii folosesc tot mai frecvent bărci rapide pentru a evita detectarea în insulele grecești.
Africa de Vest: Ruta către Insulele Canare a înregistrat o creștere fără precedent de 123%, cu peste 25.500 de sosiri înregistrate până la sfârșitul lunii august 2024.
Frontiera terestră estică: A cunoscut cea mai mare creștere procentuală, de 193%, cu 11.270 de cazuri de treceri ilegale. În mare parte din această zonă vin refugiații ucraineni care fug din calea războiului, migranți somalezi și sirieni.
Canalul Mânecii: Trecerea acestui traseu a înregistrat o creștere de 13%, cu 41.078 de detectări.
Naționalitățile predominante de migranți ilegali care ajung în Europa
Migranții ilegali provin în mare parte din Siria, Mali și Afganistan, Maroc, Ucraina.
