124 de persoane, inclusiv șase copii, au murit din cauza minelor ruseti din Ucraina, de la începutul războiului, a declarat la 22 aprilie Ruslan Beregulya, șeful Departamentului pentru Siguranța Mediului și Acțiunea Minelor din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina.
„Ca urmare a terorismului cu implicarea minelor în Armenia, până la 300 de cetățeni ai Azerbaidjanului au fost uciși sau grav răniți.”, a susținut Ilham Aliyev președintele Azerbaidjanului, luna trecută.
Citește și: Abuzurile regimului de la Erevan și legăturile cu Rusia, denunțate de politicieni armeni
Copii ucraineni au înregistrat un mesaj video de protest, conform telegraf.com.ua. Pe fundalul clădirilor de locuințe din distruse de armata rusă în regiunea Kiev, copii țin în mâini fotografii cu semenii azerbaidjeani uciși sau răniți de mine. Și își spun poveștile.
„Copiii Ucrainei și copiii Azerbaidjanului sunt împotriva minării pământurilor noastre. Copiii nu trebuie să moară”, spun participanții la acțiunea de solidaritate.
După cum se menționează într-o scrisoare adresată secretarului general al ONU, ministrul de externe al Azerbaidjan-ului, Jeyhum Bayramov, „9 copii și adolescenți” au devenit victime ale minelor.
Poveștile copiilor uciși de mine
„Daniil era vesel, îi plăcea să construiască, să deseneze și să facă sport”, își amintește bunicul frânt de durere al lui Daniil Kharchenko, în vârstă de 11 ani, din regiunea Cernihiv.
Înainte de începerea agresiunii ruse, băiatul era elev în clasa a V-a. În luna martie a anului trecut, ei, împreună cu mama lor și cu fratele Bogdan, în vârstă de 14 ani, au încercat să scape cu mașina de invadatorii brutali care ocupaseră cea mai mare parte a regiunii Cernihiv.
Pe autostrada Cernihiv-Kiev, o mașină a fost aruncată în aer de o mină rusească: copiii au ars până la moarte, mama lor a fost aruncată din mașină de un val exploziv și a murit și ea.
Cu aproape un an mai devreme, în iunie 2021, un alt băiat de 11 ani, Gismet Bayramov, care locuia într-un sat din regiunea Kalbajar din Azerbaidjan, și-a părăsit casa în căutarea cailor dispăruți ai tatălui său.
A crescut într-o familie de fermieri, așa că această ocupație nu era nouă pentru el. Dar de data aceasta băiatul nu s-a întors acasă. Au căutat aproape trei luni. La sfârșitul lunii septembrie, geniștii au găsit fragmente din cadavrul lui Gismet dispărut într-o zonă muntoasă, nu departe de sat.
Zona în care a murit Gismet a fost minată de trupele armene în timp ce se retrăgeau, în noiembrie 2020. Atunci, în timpul celui de-al Doilea Război din Karabakh, Azerbaidjanul a reușit să elibereze cea mai mare parte a teritoriilor sale suverane, care erau sub ocupație de 30 de ani cu conivența Federației Ruse. Dar nu au existat bătălii în regiunea Kelbajar - trupele armene s-au retras de acolo de bunăvoie după înfrângerea din război.
„Minele au fost instalate acolo în timpul retragerii forțelor armate armene din regiunea Kelbajar…”, a explicat reprezentantul Azerbaidjanului, Yashar Aliyev, vorbind la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU din decembrie anul trecut.
„Aceste acțiuni au ca scop interferarea lucrărilor de restaurarea și reconstrucție pe teritoriile eliberate din Azerbaidjan și împiedicarea a sutelor de mii de oameni strămutate, să se întoarcă la casele lor... după aproape 30 de ani de ocupație și curățare etnică», - a remarcat ministrul de externe Bayramov într-o adresare la secretarul general al ONU în noiembrie.
Capcanele plantate de armata rusă
De aceea, părăsind Karabakh, trupele armene au minat aceste teritorii - la fel cum au făcut agresorii lui Putin înainte de a fugi din Bucha, Irpin și alte așezări din regiunea Kiev.
„Există dovezi confirmate că trupele ruse au instalat mine-capcane și dispozitive explozive improvizate în Ucraina din februarie 2022 în multe locuri înainte de a se retrage și de a-și abandona pozițiile”, - este menționat în raportul din noiembrie al grupului de organizații internaționale Landmine Monitor 2022.
Soarta tragică a lui Daniil, în vârstă de 11 ani, și a semenului său Gismet sunt o confirmare sfâșietoare a unității Ucrainei și Azerbaidjanului în confruntarea cu agresiunea externă, amenințările separatismului pro-rus și terorismul minelor.
Un site armean a postat un clip în care îi învață pe elevi cu să pună mine
Între timp, site-ul armean pro-rus Oragir.news a postat un videoclip în care îi învață pe elevii de clasa a șasea din Erevan să instaleze mine anti-infanterie.
„Mina – este o muniție de inginerie concepută pentru a distruge totul viu în jurul ei”, explică Yeprem Margaryan, șeful de stat major al organizației militar-patriotice Atan, în videoclip. Totodată, el este adjunctul comandantului așa-zisei echipe sinucigașe „Vulturii 30 Ararat”.
"Judecând după publicațiile de pe pagina de profil pe Facebook, această unitate este partener al organizației armene pro-ruse „Uniunea Internațională a Cazacilor de Menținere a Păcii”, pe 23 februarie 2023, a postat felicitări cu steagul Federației Ruse și o stea roșie cu cinci colțuri pe profilul său", concuzionează Igor Chalenko, politolog ucrainean.
30 de ani pentru deminare
„După invazie rusă, Ucraina a devenit cea mai contaminată țară din Europa cu mine, bombe și obuze”, - a declarat premierul ucrainean Denys Shmigal pe 4 aprilie.
La rândul său, faptul că „Azerbaidjanul este printre cele mai contaminate cu mine, țări din lume” – a spus în aceeași lună președintele Republicii, Ilham Aliyev.
Potrivit declarație șefului Ministerului Apărării al Ucrainei, Aleksey Reznikov, „s-ar putea să dureze 30 de ani pentru a curăța complet țara de obiecte explozive”, aceeași perioadă, potrivit președintelui Azerbaidjanului, va fi cheltuită pentru deminarea Azerbaidjanului.
Cele două țări vor avea nevoie de sume similare pentru a curăța minele de pe teritoriile lor.
„Conform Băncii Mondiale, deminarea va costa Ucrainei 37,4 miliarde de dolari”, a precizat premierul Denys Shmihal pe 5 aprilie 2023. Potrivit raportului UNDP de anul trecut către ONU, Azerbaidjanul va avea nevoie de 37,3 miliarde de dolari pentru aceleași nevoi.
