În prima zi din februarie, președintele Donald Trump anunța impunerea de taxe vamale de 10% pentru toate importurile din China și de 25% pentru mărfurile din Mexic și Canada.
O taxă de numai 10% urma a fi aplicată energiei importate din Canada, inclusiv electricitate, gaze naturale și petrol.
Țările vizate reprezintă chiar cei mai mari trei parteneri comerciali ai Statelor Unite. Tarifele urmau a intra în vigoare din 4 februarie.
Donald Trump a explicat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, că se bazează pe o lege din 1977, International Emergency Economic Powers Act, care îi permite președintelui să reglementeze comerțul în cazul unei urgențe naționale.
Iar urgența ar fi „amenințarea majoră reprezentată de migranții ilegali și de drogurile mortale care ucid concetățenii noștri, în special fentanilul“, a explicat președintele.
Washingtonul și-a justificat decizia prin dorința de a forța cele trei țări să acționeze pentru a combate traficul de fentanil, un puternic opioid, către Statele Unite.
Potrivit președintelui, China exportă ingrediente active în Mexic, care sunt prelucrate de cartelurile mexicane și apoi vândute peste graniță. El critică, de asemenea, Mexicul și Canada pentru că nu controlează suficient fluxurile migratorii către Statele Unite.
Iată însă că, la puțin timp înainte de intrarea în vigoare a tarifelor, Donald Trump a anunțat suspendarea acestora pe o durată de 30 de zile în cazul Mexicului și Canadei.
Canada s-a angajat să pună în aplicare un plan de frontieră de 1,3 miliarde de dolari care include aproape 10.000 de angajați din prima linie și mai multe resurse pentru a opri fluxul de fentanil.
Premierul Justin Trudeau a mai spus că guvernul său va numi un „țar al fentanilului“ și va lansa o forță de atac comună cu SUA pentru a combate criminalitatea, fentanilul și spălarea banilor.
La rândul ei, președinta mexicană Claudia Sheinbaum a scris într-o postare pe X că, în urma unei „conversații bune“ cu Donald Trump, Mexicul își va întări granița cu 10.000 de membri ai Gărzii Naționale pentru a preveni traficul de droguri.
Dar este acesta sfârșitul războaielor comerciale? Sau începutul unei confruntări de lungă durată, cu adversari și aliați deopotrivă?
Mexic, Canada, Europa... Ce preț trebuie plătit pentru evitarea războiului comercial? Trump a amânat cu o lună taxele pentru Canada și Mexic. Dar nu este vorba doar despre comerț - Foto: Profimedia Images
Să nu uităm că o mare parte din planul Canadei de securitate a frontierei fusese deja anunțat de această țară în decembrie. Concesiile făcute de Mexic și Canada în schimbul amânării taxelor par minore. În același timp, președintele Trump poate clama o victorie. Ca și în cazul statului Panama, care, tot sub presiunea Casei Albe, a anunțat că renunță la colaborarea cu China în domeniul marilor coridoare de transport.
Dar ce se poate întâmpla mai departe?
Războaiele comerciale sperie piețele și pot duce la creșteri de prețuri pentru consumatorul american. În privința combustibililor proveniți din Canada, de exemplu, companiile de pe teritoriul SUA vor avea nevoie de mult timp pentru a compensa oferta din producție internă. În cazul în care Trump ar reveni la taxarea cu 10%, creșterea prețurilor la pompă ar apărea ca inevitabilă.
De asemenea, o multitudine de produse manufacturate de pe piața americană provin din Mexic. Vecinul de la sud este, de exemplu, principalul furnizor de televizoare cu ecran plat.
Trump a încercat să-și prevină alegătorii, sugerând că va fi un sacrificiu, dar care, la sfârșit, va merita.
Probabil că Donald Trump privește mai departe, iar cedările – fie ele minimale - din partea Mexicului și Canadei ar putea fi doar începutul. În privința Canadei, cel puțin, omul forte de la Casa Albă are obiective strategice. El nu și-a ascuns intențiile de a anexa această țară. Ceea ce părea la început o glumă sau o extravaganță a devenit între timp o preocupare serioasă. Canada a cedat acum, mai mult simbolic. Dar ce va face data viitoare?
Și acum vine problema europenilor
Liderul de la Casa Albă a amenințat încă din campania electorală că va impune blocului celor 27 tarife împovărătoare. Preveniți, europenii au înființat încă din 2024 un grup în cadrul Comisiei Europene care să studieze modalitățile de răspuns. Probabil armele europene în așteptatul război comercial sunt deja încărcate. Dar nu este vorba numai despre comerț.
Mai importante sunt aspectele politice și strategice.
Pe când premierul britanic Keir Starmer se întâlnea la Bruxelles cu liderii celor 27 de state membre UE pentru a discuta probleme de securitate, pe 4 februarie, Donald Trump invoca posibilitatea exceptării Londrei de taxele pregătite de europeni. Noul curs indicat de premierul britanic, de reapropiere de Uniunea Europeană, nu i-a căzut bine lui Donald Trump. El a semnalat că este gata să le acorde britanicilor tratamentul preferențial pe care l-a promis după Brexit, în primul mandat, dar care nu a mai venit la vremea respectivă.
Un astfel de tratament diferențiat ar veni să crească diviziunile, într-un moment în care britanicii și cei de pe continent privesc tot mai insistent unii către ceilalți, sub amenințarea rusească.
Trump ar mai putea folosi arma tarifelor și pentru a-i diviza pe membrii Uniunii Europene înșiși, prin favoruri acordate prietenilor. Italia Giorgiei Meloni sau Ungaria lui Viktor Orban, de exemplu.
În primul mandat Trump, Angela Merkel a refuzat oferta unui acord comercial preferențial, motivând tocmai prin apartenența Germaniei la UE. Dar nu e deloc sigur că o astfel de tentație ar fi azi refuzată la Roma sau Budapesta. Tehnic vorbind, un sistem de taxe diferențiat pentru membrii UE va fi foarte greu de gestionat de către americani, date fiind piața unică și nivelul ridicat de integrare al economiei europene.
Prea puține mărfuri mai sunt astăzi fabricate integral într-o singură țară, cu excepții de nișă precum produsele alimentare cu origine controlată. Dar numeroase diviziuni ar apărea între membri, câtă vreme unii vor încerca să păstreze doar pentru ei avantajele conferite de americani.
Dosarul ucrainean ar putea fi și el pe masă. Prin presiunea taxelor, europenii ar putea fi determinați să accepte o pace cu cedare de teritorii, de exemplu. Un aranjament ale cărui precedente dau fiori reci în Europa.
Și mai este problema Groenlandei, despre care Donald Trump a spus că și-o dorește, în timp ce europenii s-au situat ferm în spatele Danemarcei, deținătoarea uriașei insule.
