Demnitarul turc, care a solicitat anonimatul, a afirmat că sancţiunile nu ar descuraja Turcia şi a sugerat că acestea ar putea periclita dialogul prevăzut pentru această lună între Ankara şi Atena referitor la frontierele maritime şi la drepturile de exploatare a ţiţeiului şi gazului natural.
''Dacă UE aplică sancţiuni acest lucru nu ne va descuraja. Dimpotrivă, aceasta ne-ar spori hotărârea şi ar fi o poziţie negativă din partea Uniunii Europene'', a spus reprezentantul diplomaţiei de la Ankara.
Potrivit acestuia, sancţiunile nu sunt ''modalitatea corectă'' şi ele nu vor descuraja decizia Turciei de a-şi proteja ''drepturile la platforma sa continentală şi de asemenea drepturile ciprioţilor turci''.
Reuniţi la Bruxelles, liderii statelor Uniunii Europene au dat undă verde vineri pentru sancţionarea Belarusului, după ce au ajuns la un acord privind un mesaj ferm însoţit de ameninţarea cu sancţiuni adresat Turciei, la finalul unor intense negocieri. Sancţiunile vizează aproximativ 40 de oficiali belaruşi acuzaţi de reprimare a opoziţiei sau de falsificare a rezultatului alegerilor prezidenţiale.
Măsurile erau pregătite de mai multe săptămâni, dar trebuiau aprobate în unanimitate de statele membre. Or, Ciprul refuzase să îşi dea acordul dacă UE nu transmite mai întâi un mesaj clar Turciei pentru ca aceasta să înceteze operaţiunile ilegale de forare în Mediterana de Est.
Turcia şi Grecia, membre ale NATO, au un diferend legat de jurisdicţia maritimă şi de drepturile de explorare în Mediterana de Est, din cauza opiniilor divergente privind limitele platoului continental. Ankara a provocat iritarea Greciei în luna august atunci când a trimis în zona disputată vasul de studii seismice Oruc Reis.
Citește și:
Liderii UE au decis sancționarea Belarusului dictatorului Lukaşenko și avertizarea Turciei
