Orban, aflat la putere din 2010, s-a întâlnit cu preşedintele rus ”tête-à-tête” de aproximativ zece ori şi l-a primit în două rânduri în 2017, provocând indignarea opoziţiei ungare, care-i denunţă complacerea către un ”autocrat”.
În 2014, premierul suveranist, criticat cu regularitate de către aliaţii săi occidentali din cauza înclinaţiilor sale autocratice, a citat Rusia ca model, preferând un ”stat non-liberal” unei ”democraţii liberale”.
Această cooperare politică este bazată pe un simplu fapt geografic” care ţine de locul Budapestei în centrul unui ”triunghi Berlin-Moscova-Istanbul”, a justificat Orban într-o conferinţă de presă miercuri, alături de Putin.
”Ungaria este membră NATO şi UE şi va rămâne, dar asta nu exclude ca, în anumite probleme, să angajăm o cooperare cu Rusia (...), vom continua să o facem”, a adăugat el.
Cu toate acestea, ”noi vrem să fim independenţi şi suverani”, a declarat liderul ungar, evocând sectorul energiei. Orban a anunţat miercuri că ”ar dori să aibă alte surse” decât Rusia, care livrează 80% din petrolul şi 70% din gazele naturale consumate de ungari.
Rusia şi Ungaria au semnat în 2014 - fără licitaţie -, un acord cu privire la extinderea unicei centrale nucleare ungare, la Paks, care furnizează 40% din electricitatea folosită de ungari.
Apreciind că ”centrul de gravitate al economiei mondiale basculează din Vest către Est, de la Atlantic la Pacific”, Orban a decretat în 2014 ”deschiderea către Est” a ţării sale cu 9,8 milioane de locuitori, membră UE şi a spaţiului Schengen.
”El se prezintă ca o punte între Est şi Vest, dar în spatele acestui afiş, elementele care probează caracterul asimetric al relaţiei se multiplică”, declară pentru AFP Peter Kreko, directorul think tank-ului Political Capital.
Luna trecută, o bancă - suspectată de Statele Unite că este o filială a serviciilor secrete ruse - s-a instalat la Budapesta.
În septembrie 2018, presa ungară a dezvăluit că fiul şefului serviciilor ruse de informaţii externe a obţinut o viză Schengen de la Budapesta.
Primirea la Budapesta îi permite liderului de la Kremlin ”să arate că, în pofida tensiunilor cu Occidentul”, din cauza războiului din Ucraina mai ales, ”există în continuare un stat membru NATO în care poate fi primit cu regularitate”, apreciază analistul Andras Racz, specialist în Rusia la Grupul german de reflecţie cu privire la relaţiile internaţionale DGAP.
Pentru Orban este vorba despre faptul de a dovedi electoratului său că este un lider ascultat, ”pentru că inclusiv Putin se întâlneşte cu el regulat în bilateral”, apreciază Racz.
Tropismul său diplomatic oriental - el îl primeşte de asemenea pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan la 7 noiembrie - l-a făcut pe Orban tot mai permeabil la interesele ruse, chineze şi turce, potrivit Statelor Unite. În februarie, el a fost criticat în mod deschis, la acest capitol, de către secretarul de Stat american Mike Pompeo, într-o vizită la Budapesta.
Respingând criticile şi vorbind de ”ipocrizie”, Budapesta evocă sistematic relaţiile comerciale susţinute pe care le întreţin numeroase ţări occidentale cu Rusia.
Orban - care afirmă că susţine fără tragere de inimă sancţiunile impuse de UE Rusiei după anexarea Crimeei - nu a mers niciodată până la a se opune prin veto prelungirii acestor sancţiuni, ceea ce ar îndepărta principalul său partener comercial, Germania.
Contrar criticilor europene, Orban apreciază că ofensiva militară a Turciei în Siria, al căreii regim este susţinut de Moscova, este în interesul ţării sale, pentru a evita o creştere a numărului de refugiaţi care vor să vină în Europa.
La Budapesta, câţiva membri ai comunităţii siriene locale au arborat miercuri steaguri ruse, siriene şi turce, pe traseul coloanei oficiale ruse.
Protestatari, au desfăşurat, la rândul lor, o banderolă cu fotografii cu Putin, Orban şi Erdogan şi inscripţia ”dictatori”, a constat un jurnalist AFP.
