Mai multe țări NATO nu au reușit încă să-și îndeplinească angajamentele de a furniza Ucrainei sisteme de apărare aeriană, a informat Bloomberg citând surse care doresc să-și păstreze anonimatul. Este vorba de promisiuni făcute la summitul NATO de la Washington, iar între aceste țări se află și România.
Cel puțin cinci sisteme promise la summitul NATO de luna trecută de la Washington D.C. nu s-au materializat până acum, a precizat publicația.
Trimiterea sistemului Patriot din România spre Ucraina, în impas. Ce mesaj dur a transmis Zelenski?
Deși nu menționează țările specifice din spatele angajamentelor de apărare aeriană, președintele Volodymyr Zelensky a evidențiat pe 18 august SUA, Regatul Unit și Franța în timpul discursului său, în care le-a cerut aliaților să accelereze livrările de sisteme de arme promise, conform kyivindependent.com.
„Nu există vacanțe în război”, a spus el, adăugând: „Sunt necesare decizii, la fel ca și logistica oportună pentru pachetele de ajutor anunțate”.
Ucraina le-a cerut din ce în ce mai mult aliaților să-și întărească apărarea antiaeriană pe fondul atacurilor neîntrerupte ale Rusiei împotriva centrelor de populație și a centrelor de infrastructură, care se așteaptă să crească pe măsură ce se apropie iarna.
Citește și: Volodimir Zelenski despre soldați și forța de muncă din Ucraina: ”Trebuie să găsim un echilibru"
La summitul NATO de luna trecută, a fost anunțat că SUA, Germania și România vor furniza „rapid” Ucrainei baterii Patriot suplimentare, în timp ce Țările de Jos vor furniza componente pentru operarea unei alte baterii Patriot.
Niciunul nu a fost încă livrat, ultimul sistem Patriot sosit în Ucraina venind din Germania cu câteva zile înainte de începerea summitului.
Berlinul a comunicat recent că a furnizat Ucrainei un nou sistem IRIS-T cu rază scurtă de acțiune și că va furniza patru sisteme suplimentare cu raze diferite până la sfârșitul anului.
La rândul ei, Spania a transmis că va furniza Ucrainei o altă baterie de apărare aeriană Hawk în luna septembrie.
Ce are România acum
Ministerul român al Apărării are în prezent patru sisteme de apărare antiaeriană Patriot, însă doar două sunt operaționalizate. Al doilea a fost pus în funcțiune recent, iar primul în 2022.
Alte două sisteme urmează să fie gata de luptă până la sfârșitul primului trimestru din 2025, potrivit surselor oficiale din Ministerul Apărării.
Citește și: VIDEO Atac de amploare cu drone ucrainene asupra Moscovei. Sună alarmele aeriene în Capitala Rusiei
Dacă pentru primele două sisteme Patriot Armata are un număr suficient de militari antrenați și pregătiți, militarii desemnați pentru celelalte două urmează în prezent aceleași pregătiri.
Militarii români se antrenează în această perioadă în Statele Unite, iar un curs de instruire specific durează între șase și nouă luni.
Cel mai scump program de înarmare
Patriot este cel mai scump sistem intrat în dotarea Armatei Române, iar Bucureștiul a comandat, în urmă cu circa 5 ani, șapte astfel de sisteme.
Satul român a plătit aproape 4 miliarde de dolari pentru șapte astfel de sisteme. La pachet s-au achiziționat și peste 200 de interceptori, adică 56 de rachete PAC-2 GEM-T şi 168 de rachete PAC-3 MSE.
Fiecare sistem Patriot în configurația 3+ este compus dintr-un radar AN/MPQ-65, o stație de control a focului AN/MSQ-132 și patru lansatoare care pot trage câte 4 rachete PAC-2 GEMT sau câte 12 rachete PAC-3 MSE. Sistemele sol-aer cu rază de mare acţiune Patriot 3+ sunt capabile să neutralizeze în orice condiţii meteo ţinte aflate la mare altitudine (aproximativ 24.000 de metri). Pot lansa rachete interceptoare în 9 secunde de la semnalarea ţintei, iar aceasta este lovită cu o viteză de cinci ori mai mare decât cea a sunetului.
