Trump, dezlănțuit, face Europa și războiul din Ucraina praf, lăsându-le la cheremul lui Putin. Poate Kamala Harris să-l învingă?
Donald Trump și-a expus pe larg programul său în cazul în care va fi reales președinte al SUA într-un interviu acordat lui Eric Cortellessa, de la Time, la 12 aprilie, la palatul său din Palm Beach.
Trump, dezlănțuit, ar lăsa Europa la cheremul lui Putin
Ce ar face Trump dacă ar câștiga un al doilea mandat? Ar fi mult mai dur ca la primul, când își reproșează că a fost „prea drăguț”.
În două interviuri cu Trump și conversații cu unii dintre cei mai apropiați consilieri și confidenți ai săi, s-a conturat profilul unei „președinții imperiale” care își propune să „remodeleze America și rolul ei în lume”, potrivit Time.
Într-un al doilea mandat, consilierii lui Trump îi pregătesc o restructurare a președinției în conformitate cu o doctrină numită „teoria executivă unitară”, care susține că multe dintre constrângerile impuse Casei Albe de către legislatori și instanțe ar trebui eliminate în favoarea unui Comandant Șef mai puternic.
În cazul lui Trump, mai puternic înseamnă că nu va acorda atenție războaielor ce se desfășoară „peste ocean”, subminând relațiile Americii în străinătate.
De la înființare, SUA au căutat să construiască și să susțină alianțe bazate pe valorile comune ale libertății politice și economice.
Trump e mult mai tranzacțional în relațiile internaționale decât predecesorii săi, „exprimând disprețul față de ceea ce consideră că sunt prieteni liberi și apreciere pentru liderii autoritari precum președintele Xi Jinping al Chinei, prim-ministrul Viktor Orban al Ungariei sau fostul președinte Jair Bolsonaro al Braziliei”, scrie Time.
Trump a declarat recent, la un miting de campanie, că „Rusia ar putea face orice dracu vrea unei țări NATO” despre care crede că nu cheltuiește suficient pentru apărarea colectivă.
„Dacă nu ai de gând să plătești, atunci ești singur”, a spus el, susținând de multă vreme că Alianța secătuiește SUA.
Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, nu a fost deranjat de amenințarea din primul mandat a lui Trump că se va retrage din alianță, considerând că această sperietură i-a îndemnat pe alți membri să adauge peste 100 de miliarde de dolari la bugetele lor pentru apărare.
Însă în momentul de criză actual, declarațiile lui Trump privind viitoarea sa politică privind NATO pot veni în beneficiul Rusiei.
Invazia în Ucraina pornită de președintele Vladimir Putin din 2022 este considerată de mulți din Europa și SUA un test al viziunii sale mai ample de a reconstrui imperiul sovietic.
Sub Biden și un Congres bipartizan, SUA au trimis mai mult de 100 de miliarde de dolari în Ucraina pentru a se apăra.
Este puțin probabil ca Trump să acorde același sprijin Kievului. După ce Orban l-a vizitat pe Trump la Mar-a-Lago în martie, el a spus că acesta „nu va da un ban” Ucrainei.
„Nu aș da decât dacă Europa începe să egaleze”, a spus Trump în interviul pentru Time. „Dacă Europa nu va plăti, de ce ar trebui să plătim? Ei sunt mult mai mult afectați. Avem un ocean între noi. Ei nu.”
Realitatea este că națiunile UE au acordat ajutor de peste 100 de miliarde de dolari Ucrainei și continuă să acorde.
Impact economic în zona euro
Potrivit CNBC, dacă Donald Trump ar deveni din nou președinte al SUA, ar putea exista „implicații profunde” pentru economia zonei euro, evaluează economiștii Goldman Sachs.
Incertitudinea politicii comerciale, presiunile suplimentare de apărare și securitate și efectele de contagiune ale politicilor interne ale SUA asupra taxelor ar putea avea un impact asupra Europei, au explicat aceștia.
Tensiunile comerciale dintre administrația americană și Uniunea Europeană au crescut în timpul ultimului mandat al lui Trump. Tarifele pentru oțel și aluminiu european au fost introduse de SUA, ceea ce a determinat UE să contracareze cu taxe la mărfurile americane.
Au existat îngrijorări de luni de zile cu privire la dacă alte sectoare, cum ar fi auto, vor avea impuse taxe mai mari, ceea ce a zguduit stabilitatea pieței.
„Trump s-a angajat să impună un tarif general de 10% asupra tuturor importurilor din SUA (inclusiv din Europa), ceea ce ar duce probabil la o creștere bruscă a incertitudinii în materie de politică comercială, așa cum a făcut-o în 2018-19”, se arată într-o notă a băncii.
Din punct de vedere istoric, o astfel de incertitudine are un impact semnificativ și persistent asupra activității economice din zona euro, au spus economiștii. În 2018 și 2019, incertitudinea privind politica comercială a redus producția industrială din zona euro cu aproximativ 2%.
Se așteaptă ca unele țări precum Germania vor fi afectate mai puternic, deoarece se bazează mai mult pe producția industrială.
De asemenea, se așteaptă ca Trump să reducă sau să taie în întregime ajutorul SUA pentru Ucraina și a sugerat că nu va ajuta țările din alianța militară NATO care nu îndeplinesc cerința de 2% privind cheltuielile pentru apărare.
Îndeplinirea atât a cerinței de 2%, cât și eventuala compensare pentru cel puțin o parte din sprijinul financiar acordat de SUA pentru Ucraina ar putea afecta economia Europei, potrivit Goldman Sachs.
„Țările europene ar putea fi, prin urmare, obligate să finanțeze o sumă suplimentară de 0,5% din PIB-ul cheltuielilor pentru apărare pe an în timpul unui al doilea mandat al lui Trump”, se arată în nota de cercetare, adăugând că creșterea din cheltuielile militare suplimentare va fi modestă.
Incertitudinea și riscurile geopolitice ar putea apărea, de asemenea, ca urmare a politicii de apărare a lui Trump față de Europa și a poziției sale față de NATO, mai ales dacă ridică întrebări cu privire la cât de angajate sunt SUA față de alianța militară.
Trump plănuiește să-și intensifice agenda protecționistă, având în vedere un tarif de peste 10% la toate importurile și poate chiar un tarif de 100% pentru unele mărfuri chinezești, susținând că tarifele vor elibera economia SUA de a fi la cheremul producției străine și vor stimula o renaștere industrială în SUA.
Poate Kamala Harris să-l învingă la prezidențiale?
Timpul e scurt pentru un candidat puternic al democraților, iar Trump are atuul unui atentat la viața sa, care i-a înflăcărat electoratul.
Deși mulți foști oficiali ai cabinetului său au refuzat să-l susțină pe Trump de data aceasta, Trump se aruncă dezlănțuit în cursă simțind victoria.
Marea problemă a democraților este că Biden, care a câștigat primarele, nu va putea alege el însuși un candidat în momentul în care a ieșit din cursă.
Cu toate acestea, pare puțin probabil ca partidul să se opună sugestiei sale, aceea de susținere a Kamalei Harris, mai ales ținând cont de perioada extrem de scurtă rămasă pentru adoptarea deciziei, până la 8 august, potrivit Axios.
Într-un sondaj NBC News din iunie 2023, 49% dintre alegătorii înregistrați au raportat o părere negativă despre Harris, comparativ cu 32% cu o viziune pozitivă - cel mai scăzut net negativ pentru un vicepreședinte înregistrat în istoria sondajului.
Și nici nu s-a făcut foarte vizibilă de-a lungul mandatului. Cu toate acestea, strategistul democrat Basil Smikle vede în Harris opțiunea clară pentru a-l urma pe Biden, spunând că, în ciuda controlului cu care s-a confruntat de-a lungul mandatului său, democrații se pot simți încrezători că „infrastructura partidului, inclusiv donatorii, ar fi în jurul ei”.
Smikle nu crede că ar fi oportun ca alți democrați să apară în cursa nominalizării.
„Nu este o oportunitate pentru bărbați, albi, de a se afirma asupra unei femei de culoare care este vicepreședinte în exercițiu. Și apoi, de unde ar obține voturi ale populației de culoare în acest an și peste patru ani?” spune acesta.
Smikle a remarcat că mulți strategi au simțit că Harris nu a lucrat la capacitatea ei la începutul administrației.
Criticile la adresa lui Harris au început să se dezvolte după câteva apariții în presă șubrede, la scurt timp după ce a devenit vicepreședinte.
Joel Goldstein, un istoric care a studiat pe larg funcția de vicepreședinție, a spus că intrarea la Casa Albă pe fondul pandemiei de COVID-19 i-a afectat capacitatea de a-și exercita rolul public la comandă.
„Programul ei a fost ținut ostatic” de un Senat puternic divizat pe care ea l-a prezidat, dobândind un număr record de voturi la egalitate, a adăugat Goldstein.
Și, spre deosebire de majoritatea predecesorilor ei moderni, ea a intrat în Aripa de Vest condusă de cel mai bătrân președinte din istorie extrem de experimentată, ceea ce a determinat speculații cu privire la o posibilă candidatură a ei în 2024.
Harris a fost numită de Biden să conducă răspunsul Administrației în materie de imigrație, concentrându-se pe motivele fundamentale care conduc migrația din Guatemala, Honduras și El Salvador. Trump va sancționa tot ce ține de imigrație.
Anul trecut, Casa Albă a anunțat că Harris a facilitat angajamentele sectorului privat de peste 4,2 miliarde de dolari pentru „sprijinirea oportunităților economice din regiune”.
Dar, pe măsură ce o criză politică și umanitară persista la graniță, echipa lui Harris a încercat să-și distanțeze responsabilitățile diplomatice abordând factorii structurali care determină imigrația din țările din Triunghiul de Nord.
Citește și: Cine este Kamala Harris, susținerea lui Joe Biden pentru Casa Albă?
Ea a devenit ținta furiei conservatorilor care au numit-o „țar de frontieră” eșuat.
A devenit o voce de frunte în problemele politice puternice ale campaniei din 2024, cum ar fi drepturile la avort, reducerea costurilor medicamentelor eliberate pe bază de rețetă, asigurarea finanțării pentru antreprenorii afro-americani și promovarea reformei armelor, subiecte populare, unde Trump pierde prin rigiditatea politicilor de a impune reguli total nepopulare.
Citește și: Reacția lui Donald Trump la decizia lui Joe Biden de a se retrage din cursa pentru Casa Albă
Ce urmează? Harris nu va prelua automat delegații lui Biden, ceea ce înseamnă că drumul ei trebuie să se concentreze pe acumularea unei majorități la Congresul democraților.
Accesul la milioanele de dolari deținute în cufărul electoral Biden-Harris – peste 91 de milioane de dolari în iunie – ar putea fi ușor acordat lui Harris, dar nu oricărui alt potențial candidat.
În acest moment, democrații nu pot avea un candidat mai bun la prezidențiale, într-un timp atât de scurt, decât pe Kamala Harris.
