Trump, Xi Jinping și Putin împart lumea în sfere de influență. Unde „cad” România și Marea Neagră?
Intervenția președintelui american Donald Trump față de președintele rus Vladimir Putin pentru a încerca să pună capăt războiului cu Ucraina vine pe fondul manevrelor între lideri pentru sfere de influență.
În ciuda războiului tarifelor între SUA și China, liderii celor două țări își testează limitele pentru a marca sfere de influență.
Trump, Xi Jinping și Putin împart lumea în sfere de influență
Un apel Trump cu Putin, în martie, și diplomația ulterioară condusă de americani în Arabia Saudită demonstrează mai degrabă o încercare de normalizare a relațiilor dintre SUA și Rusia decât o soluție pentru încetarea războiului din Ucraina.
Drept dovadă, în ciuda discuțiilor care au condus la o propunere de încetare a focului de 30 de zile și la un acord pentru a opri atacurile la Marea Neagră, războiul continuă, partea rusă punând tot felul de condiții irealizabile.
Acest proces de încheiere a războiului are ecouri ale Conferinței de la Ialta, din 1945, dintre liderii americani, britanici și sovietici, care a precedat diviziunea Europei din Războiul Rece, potrivit Vessela Tcerneva, director adjunct al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR).
„Ialta era despre marile puteri care decid cu privire la viitorul Europei de Est”, a declarat ea pentru Newsweek. „Așa arată acum în ceea ce privește Ucraina”.
„A decide viitorul Ucrainei fără Ucraina înseamnă și a decide viitorul Europei fără Europa”, a adăugat ea.
Trump pare că îi cedează Europa lui Putin
Discuția despre viitorul Ucrainei a stârnit comparații cu o altă întâlnire din Al Doilea Război Mondial, potrivit lui Stefan Wolff, profesor de securitate internațională la Universitatea din Birmingham, din Anglia.
El a spus că refuzul lui Trump de a oferi Ucrainei garanții de securitate arată că actualul președinte al SUA vede lumea ca una în care marile puteri își creează sfere de influență în care nu se amestecă.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat deja „traiectorii” ale noii politici a SUA. El a declarat că restabilirea teritoriului Ucrainei la granițele anterioare 2014 este nerealistă, semnalând neamestecul în „sfera” Rusiei.
De asemenea, a subliniat că țările europene trebuie să facă mai mult pentru propria apărare, deoarece Statele Unite trebuie să contracareze China în Pacific.
O hartă a „diviziunii lumii” dintre Rusia, Statele Unite și China, publicată de Newsweek, arată că Europa, precum și Transcaucazia și Turcia, ar putea intra în sfera de influență a Rusiei.
Statele Unite își vor extinde influența în America de Nord și Groenlanda. Trump a spus în repetate rânduri că dorește să dobândească Groenlanda și să preia controlul asupra Canalului Panama, a înfuriat Canada, descriind-o ca pe un potențial al 51-lea stat și a redenumit Golful Mexic pentru a-l aduce la „originea” sa americană.
Acestea nu sunt doar declarații nebunești ale liderului de la Casa Albă, ci intenții de a-și marca sferele de influență.
Wolff este de părere că Trump se retrage în emisfera vestică, dar se poate confrunta cu respingerea din partea Chinei, în special în America Latină, unde Beijingul a pătruns cu finanțare puternică.
China își va extinde influența în Asia de Sud-Est. Japonia, India și Pakistanul ar putea fi în zona de influență a RPC.
În același timp, Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Africa, America Latină, Australia, Noua Zeelandă și Mongolia nu sunt alocate niciuneia dintre aceste trei sfere de putere, acolo fiind în desfășurare o luptă pentru supremație.
Unde „cad” România și Marea Neagră la împărțirea sferelor de influență între marile puteri?
Intervenția lui Trump nu a reușit să stopeze atacurile Rusiei la Marea Neagră asupra Ucrainei. Turcia a preluat negocierile, Marea Neagră fiind zonă de interes strategic, în care Ankara vrea să se impună.
Reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei vor avea discuții indirecte pe tema Mării Negre în perioada 15-16 aprilie, în Turcia, a raportat CNN Turk.
Problema cheie în cadrul negocierilor va fi siguranța navigației în Marea Neagră. Alte detalii nu au fost încă clarificate. Niciuna dintre părți nu a făcut declarații oficiale.
Marea Neagră este de interes major pentru Putin, controlul acesteia fiind unul dintre motivele pentru care a invadat Ucraina, iar acum continuă să atace infrastructura porturilor dunărene și de la mare.
Citește și: Angel Tîlvăr: Marea Neagră, zonă-cheie pentru securitatea UE. România rămâne ferm angajată
Marea Neagră este de interes major și pentru Turcia, dat fiind rezervele de petrol și gaze pe care încă nu le-a exploatat.
SUA înclină să ridice sancțiunile asupra Rusiei în privința transportului comercial al navelor rusești prin Marea Neagră, ceea ce înseamnă o favorizare clară a lui Putin.
Tcerneva consideră că poziția Administrației Trump sugerează că Europa de Est poate fi aruncată în derivă, ceea ce este îngrijorător, având în vedere influența Rusiei în politica internă a unor țări precum Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria, România și Polonia.
Citește și: Putin adaugă Odesa pe lista „orașelor rusești”. Marea Britanie trimite nave și trupe la Marea Neagră
Ea a subliniat că Rusia încearcă să submineze democrațiile din Europa de Est și „lucrează la mutarea societăților către un consens diferit”. Spectrul lui Putin a atârnat în ultimele luni peste proteste și alegeri din mai multe țări din Europa de Est.
Moscova este acuzată de politicienii pro-occidentali că se amestecă în referendumul UE și votul prezidențial din Moldova, în timp ce în România vecină, alegerile au fost anulate de liderii pro-UE după ce liderul de extremă dreapta, Călin Georgescu, a condus primul tur pe fondul unui amestec rusesc.
