Analiştii se aşteptau la o reducere de 1 punct procentual, aşa că măsura a reuşit totuşi să-i ia pe mulţi prin surprindere, în pofida regularităţii tot mai mari a reducerilor de dobânzi în Turcia.
Creşterea preţurilor de consum în ţara cu 84 de milioane de locuitori a atins în septembrie un nou maxim al ultimilor 24 de ani, de 83,45%, deşi mulţi oameni care locuiesc în Turcia spun că preţurile bunurilor de bază s-au triplat în unele cazuri în ultimul an.
Politica monetară a ţării, condusă de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, se bazează pe susţinerea creşterii economice şi a competitivităţii exporturilor, mai degrabă decât pe calmarea inflaţiei.
Erdogan susţine în mod vocal ideea neortodoxă că creşterea dobânzilor amplifică inflaţia, mai degrabă decât invers şi a numit creşterea dobânzilor ca fiind ”mama tuturor relelor”.
Politica provoacă în mod constant critici şi nedumerire din partea economiştilor şi joacă un rol major în slăbirea dramatică a monedei Turciei, lira, care a pierdut aproximativ 28% din valoarea sa faţă de dolar, în acest an.
Lira turcească a fost aproximativ constantă, după ce a atins un minim istoric în urma ştirilor, la 18,615 unităţi pentru dolar. Moneda a scăzut în ultimul an cu 50% faţă de dolarul american.
Deşi deficitul de cont curent al Turciei s-a redus în august, datorită ajutorului veniturilor din turism, acesta se situează în continuare la 3,1 miliarde de dolari, potrivit datelor Goldman Sachs.
”Lira rămâne slabă, randamentele reale sunt artificial scăzute, inflaţia a accelerat şi contul curent rămâne în deficit. Acest lucru i-a determinat pe investitorii internaţionali să abandoneze în ultimii ani piaţa obligaţiunilor în monedă locală din Turcia”, a scris Daniel Wood, manager de portofoliu la William Blair Investment Management, într-o notă de joi.
Guvernul Turciei a urmat strategii alternative pentru a-şi consolida moneda, inclusiv programe de încurajare a depozitelor în lire la bănci, vânzarea de dolari pentru lire, ceea ce a redus rezervele valutare ale ţării, şi obţinerea de investiţii şi asistenţă din partea statelor bogate din Golf pentru a-şi finanţa intervenţiile în valută.
Ankara a rămas, de asemenea, prietenoasă cu Moscova, atrăgând valuri de milionari şi miliardari ruşi, în încercarea de a se sustrage sancţiunilor occidentale.
Strategie electorală?
Timothy Ash, un strateg senior pentru pieţele emergente la BlueBay Asset Management, spune că toate acestea sunt pentru câştigarea următoarelor alegeri generale din Turcia, din iulie 2023.
”Aceste politici pro-creştere ar putea foarte bine să câştige alegerile lui Erdogan, dar vor stimula cererea de import, vor submina competitivitatea şi, cu siguranţă, vor spori masiv deficitul de cont curent”, a spus el într-o notă pe e-mail către clienţi.
Dar Erdogan rămâne hotărât să reducă rata dobânzii a ţării la o singură cifră până la sfârşitul acestui an.
”Cea mai mare bătălie a mea este împotriva dobânzilor. Cel mai mare duşman al meu sunt dobânzile. Am scăzut dobânda la 12%. E suficient? Nu este de ajuns. Aceasta trebuie să coboare mai mult”, a spus preşedintele în timpul unui eveniment de la sfârşitul lunii septembrie.
Banca centrală a Turciei a semnalat că va urma o altă reducere a ratei dobânzii în noiembrie, dar aceasta ar putea fi ultima, spunând că condiţiile financiare trebuie să continue să susţină creşterea, pe fondul unei cereri slăbite. Aceasta a adăugat că încetinirea cererii externe şi presiunile asupra industriei manufacturiere sunt ”monitorizate îndeaproape” şi că ”opţiunile de politică privind creditele, garanţiile şi lichidităţile vor continua să fie implementate”, potrivit News.ro.
