Ucraina vrea să atace fabricile de drone din Iran, Siria și Rusia. Ce reacție va avea Occidentul?

Documentul subliniază, de asemenea și necesitatea construirii unor rachete cu rază lungă de acțiune pentru astfel de operațiuni în cazul în care țările occidentale ezită să le efectueze.

Ucraina vrea să atace fabricile de drone din Iran, Siria și Rusia. Ce reacție va avea Occidentul?

Documentul furnizează informații detaliate despre dronele sinucigașe iraniene Shahad, care au fost utilizate de Rusia în atacuri repetate asupra orașelor ucrainene. Recent, 44 de astfel de drone au fost lansate asupra unor ținte din Ucraina, dintre care 34 au fost interceptate.

Iranul se confruntă cu dificultăți în a răspunde cererii crescânde din partea Rusiei pentru aceste drone și a încercat să diversifice producția prin o fabrică în Siria. Documentul susține că acum producția se mută în Rusia, mai exact în regiunea Tatarstan. Cu toate acestea, Iranul continuă să furnizeze componentele necesare asamblării acestor aeronave.

Citește și: Șeful Armatei: Rusia bruiază GPS-ul navelor din apele teritoriale române

Ucraina propune Occidentului efectuarea unor „atacuri cu rachete asupra fabricilor de producție a acestor drone din Iran, Siria, precum și asupra unui potențial loc de producție din Rusia.” Cu toate astea, este de așteptat ca această propunere să fie respinsă de către țările occidentale. Documentul mai conține o altă propunere, precizând că „Cele de mai sus pot fi efectuate de către forțele de apărare ucrainene dacă partenerii furnizează mijloacele de distrugere necesare”, o aluzie la solicitarea de rachete cu rază lungă de acțiune.

Citeşte şi: NATO trimite avioane de supraveghere în Lituania pentru a monitoriza mișcările militare ale Rusiei

Potrivit documentului, au fost identificate 52 de componente provenite din țări occidentale în rămășițele dronei Shahad-131, iar 57 în cazul modelului „Shahad-136”. Numele a cinci companii europene care produc astfel de componente sunt menționate, acestea fiind situate în Olanda, Germania și Polonia, dar și în țări non-europene precum SUA, Canada și Japonia.

În ciuda prezenței acestor componente, documentul nu face acuzații împotriva companiilor respective, sugerând că acestea ajung în Iran prin intermediul altor țări. Bart Groothuis, membru al Parlamentului Uniunii Europene, a subliniat că există o lipsă de coordonare între serviciile de informații europene în ceea ce privește utilizarea inadecvată a tehnologiilor occidentale.