Persoanele cu un scop în viață bine definit au un risc mai mic de deces din orice cauză.
Important este că relația pozitivă dintre scop și longevitate s-a menținut indiferent de rasă, etnie sau sex.
Femeile par să beneficieze mai mult de găsirea timpurie a scopului puternic decât bărbații, existența copiilor fiind un factor foarte important.
Definit ca fiind măsura în care cineva percepe un sentiment de direcție și obiectiv în viața sa, "scopul" a fost asociat în ultimii ani cu numeroase beneficii pentru sănătate.
Printre acestea se numără o mai bună funcționare fizică, un risc mai mic de boli cardiovasculare și un risc mai mic de declin cognitiv.
Dr. Koichiro Shiba, profesor asistent de epidemiologie la BUSPH și colegii de la Harvard T.H. Chan School of Public Health au folosit date dintr-un studiu reprezentativ la nivel național al adulților americani cu vârste de 50 de ani și peste pentru a efectua această cercetare.
Autorii studiului au analizat sentimentul de scop autoraportat în rândul a peste 13.000 de participanți.
Analiza s-a bazat pe segmentul "scop în viață" din cadrul Scalei de bunăstare psihologică Ryff, un instrument utilizat pe scară largă ce măsoară diferite aspecte ale bunăstării și fericirii.
Citește și
Studiu SUA: Viața chiar îți trece prin fața ochilor când ești pe moarte
Studiu: Jumătate dintre români apelează la antibiotice pentru răceli comune sau dureri în gât
Riscul de mortalitate a fost evaluat pe o perioadă de opt ani, începând din 2006.
În general, persoanele cu cel mai mare simț al scopului au prezentat cel mai mic risc de deces (15,2%) în comparație cu alte persoane cu cel mai mic simț al scopului observat (36,5%).
Cercetătorii s-au asigurat, de asemenea, că au colectat date relevante referitoare la factori suplimentari cunoscuți ca influențând sănătatea, cum ar fi statutul socio-economic, alte caracteristici demografice, starea de sănătate fizică inițială și depresia.
Ei au descoperit că o creștere a acestor factori a fost, de asemenea, asociată cu creșteri ale unui sentiment de scop mai ridicat.
„Chiar dacă oamenii pot considera scopul ca fiind un factor psihologic, impactul acestuia asupra sănătății nu poate fi explicat doar prin procesele care operează în mintea și biologia noastră. Trebuie să luăm în considerare modul în care factorul psihologic interacționează cu lumea noastră socială și, în cele din urmă, are un impact asupra sănătății noastre”, potrivit dr. Koichiro Shiba.
