Chrystia Freeland are o „șansă legitimă” la postul de conducere al NATO, potrivit unui expert consultat de sursa citată.
Vicepremierul se află în „mijlocul lotului" de candidați puternici - dacă își dorește postul, spun surse din NATO pentru CBS News. Informația este cu atât mai interesantă cu cât și numele lui Klaus Iohannis a fost vehiculat destul de des pentru acest post important.
Chrystia Freeland, de etnie ucraineană, se află acum în centrul speculațiilor, în timp ce discuțiile despre posibila sa numire în funcția de conducere a NATO se intensifică.
Un jurnalist a întrebat-o direct pe Freeland despre acest subiect miercuri.
În mod previzibil, vicepremierul a vorbit despre faptul că are deja „două joburi" - o referire la portofoliul său principal de ministru de finanțe și de vicepremier. Întrebarea, care nu a primit un răspuns miercuri, a fost dacă Freeland ar putea fi interesată de acest post.
Citește și: VIDEO Psiholog israelian: probabil 25% dintre ucraineni vor suferi efecte posttraumatice după război
Cel puțin patru surse diferite - din Ottawa, Washington și Bruxelles, unde se află sediul NATO - spun că numele lui Freeland este vehiculat de câteva luni în cercurile internaționale de apărare și securitate ca potențial succesor al actualului secretar general, fostul premier norvegian Jens Stoltenberg, care ocupă această funcție din 2014.
„Se pare că există un anumit impuls pentru ca o femeie să fie următorul [secretar general]".
Mandatul lui Stoltenberg ar fi trebuit să se încheie luna aceasta, dar liderii NATO - afectați de consecințele invaziei rusești din Ucraina - au prelungit acest mandat până în 2023.
Chrystia Alexandra Freeland PC MP este născută la 2 august 1968 în Peace River, Alberta. Este licențiată la Universitatea Harvard, studiind istoria și literatura rusă înainte de a obține o diplomă de master în studii slavone de la Universitatea Oxford.
Citește și: VIDEO Putin a adormit la o ședință. N-a vrut să folosească dublura, deși medicii i-au cerut odihnă
Și-a început cariera în jurnalism lucrând în poziții editoriale la Financial Times, The Globe and Mail și Reuters, devenind director general al acesteia din urmă.
Freeland este autorul unei cărți despre călătoria Rusiei de la conducerea statului comunist la capitalism.
Freeland a deținut o serie de portofolii de-a lungul mandatului său la guvernare, începând ca ministru al comerțului internațional după alegerile din 2015, unde a jucat un rol esențial în negocierea cu succes a Acordului Canada-Statele Unite-Mexic și a Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA) cu Uniunea Europeană, care i-a adus promovarea la funcția de ministru al afacerilor externe în 2017.
Și-a asumat actualul rol de vicepremier în urma alegerilor din 2019, unde a devenit și ministru al afacerilor interguvernamentale până în 2020, când a fost numită ca Ministerul de Finante.
Freeland a fost descris în 2019 drept unul dintre cei mai influenți miniștri de cabinet ai premierului lui Trudeau.[13]
