Mii de manifestanţi proeuropeni au ieşit sâmbătă pe străzile din Tbilisi, în Georgia, pentru a treia seară consecutivă de proteste la adresa guvernului, acuzat de opoziţie că deturnează ţara de la ambiţiile sale de a adera la UE, relatează News.ro, citând AFP.
Poliţişti mascaţi, în echipament antirevoltă, au tras gloanţe de cauciuc, gaze lacrimogene şi au folosit tunuri cu apă pentru a dispersa manifestanţii care aruncau artificii, potrivit unui jurnalist al AFP care a văzut flăcări în spatele unei ferestre a clădirii.
Cele două manifestaţii anterioare, de joi seara şi vineri seara, au fost dispersate cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene de către poliţie, care a efectuat şi peste o sută de arestări.
Georgienii vor cu orice preț să-și păstreze calea pro-UE. Poliția a tras cu gaze la Tbilisi
Protestele au fost declanşate de decizia guvernului, acuzat de autoritarism pro-rus, de a amâna până în 2028 negocierile privind integrarea ţării caucaziene în UE.
Opoziţia contestă, de asemenea, rezultatele alegerilor legislative din octombrie, care au acordat victoria partidului de guvernământ Visul Georgian cu peste 50 la sută din voturi.
Sâmbătă seara, străzile din centrul capitalei, în apropiere de Parlament, erau pline de manifestanţi, mulţi dintre ei purtând steaguri ale UE şi georgiene.
„Viitorul meu depinde de ceea ce va face Georgia acum”, a declarat o protestatară, Anna Kaulaşvili, în vârstă de 22 de ani, cu un steag georgian înfăşurat pe umeri. Ea spune că dedică cât mai mult timp posibil manifestaţiilor, chiar dacă asta înseamnă să-şi sacrifice timpul liber şi chiar locul de muncă. „Nu avem timp să facem ce ne place, să ne relaxăm”, spune ea, referindu-se la angajamentul puternic al generaţiei sale. „Tot ce ne interesează este ce se întâmplă aici”, a punctat protestatara.
Joi şi vineri, manifestaţiile nocturne au reunit deja câteva mii de persoane la Tbilisi şi în alte oraşe din ţară. Acestea au fost dispersate cu forţa de către poliţie, care a anunţat că a arestat aproape 150 de persoane în două zile pentru „nesupunere” şi „vandalism”, în timp ce cel puţin 42 de poliţişti au fost răniţi.
Premierul Irakli Kobahidzé a mulţumit sâmbătă poliţiei pentru „apărarea ordinii constituţionale a Georgiei şi pentru protejarea suveranităţii şi independenţei naţiunii”.
Georgienii pe care AFP i-a întâlnit sâmbătă la Tbilisi erau împărţiţi în privinţa mişcării. Tamar Gelashvili, o angajată a unei bănci în vârstă de 39 de ani, a manifestat şi intenţionează să continue, deşi se teme de mai multe violenţe „Mi-e teamă că mulţi oameni vor fi răniţi, dar nu mi-e teamă să stau aici”, a explicat ea, aflată în faţa Parlamentului.
„Nu ne vom întoarce în Rusia, chiar dacă ne va costa viaţa”, spune şi Nunu Jorbenadzé, purtând o şapcă verde, ţinând capul sus şi vorbind energic. În vârstă de 64 de ani, ea este decisă să participe la manifestaţii.
Puţin mai departe, Aza Aloublichvili, o pensionară în vârstă de 77 de ani, ascultă cu prudenţă. Fidelă guvernului, ea consideră că „acestea nu sunt demonstraţii, ci sunt violenţe”.
Kaha Ciociua, un agent de securitate în vârstă de 55 de ani, are numai cuvinte dure la adresa opoziţiei, „trădători” care, în opinia sa, nu reprezintă decât o mică parte a georgienilor.
Cu toate acestea, mişcarea a început să se extindă dincolo de străzi. Sute de funcţionari publici, în special din ministerele afacerilor externe, apărării şi educaţiei, precum şi judecători, au emis declaraţii comune în semn de protest.
Aproximativ 160 de diplomaţi georgieni au criticat decizia guvernului de a amâna procesul de integrare europeană, afirmând că aceasta este contrară Constituţiei şi va „duce la izolarea internaţională” a ţării.
Peste o sută de şcoli şi universităţi şi-au suspendat activitatea în semn de protest.
În ciuda deciziei sale, guvernul insistă că intenţionează să continue reformele şi că intenţionează în continuare să adere la UE în 2030. Premierul a denunţat „şantajul” de la Bruxelles, în timp ce Parlamentul European a cerut noi alegeri parlamentare.
Georgia a obţinut oficial statutul de ţară candidată la aderarea la UE în decembrie 2023, însă Bruxellesul a îngheţat de atunci procesul, acuzând executivul că a făcut un pas serios înapoi în materie de democraţie.
Preşedintele Georgiei, Salome Zourabichvili, care este în dezacord cu guvernul, dar are doar puteri limitate, a declarat vineri seara că „mişcarea de rezistenţă a început”.
„Vom rămâne uniţi până când Georgia îşi va atinge obiectivele: să revină pe calea europeană şi să obţină noi alegeri”, a declarat Zourabichvili, fost diplomat francez care refuză să recunoască legitimitatea parlamentului format în urma alegerilor legislative din octombrie.
Vineri, Franţa a cerut „respectarea dreptului la manifestaţie paşnică” şi a subliniat „sprijinul său pentru aspiraţiile europene ale Georgiei”, „care nu trebuie trădate”.
Consiliul Europei a condamnat „reprimarea brutală a demonstraţiilor”, iar Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a denunţat „utilizarea disproporţionată şi nediscriminatorie a forţei” de către poliţie.
