Unul din documentele confiscate de anchetatorii federali descrie programul de rachete al Iranului. Un altul "descria activităţi de informare foarte sensibile care vizează China", potrivit cotidianului american, care citează o sursă apropiată de subiect.
După ce a părăsit Casa Albă, fostul preşedinte american a luat cu sine cutii întregi de documente. O lege din 1978 obligă însă orice preşedinte american să transfere toate e-mailurile, scrisorile şi alte documente de lucru arhivelor naţionale.
Citește și: Președintele SUA Joe Biden vrea să candideze pentru un al doilea mandat la Casa Albă
Anchetatorii au confiscat aproape 11.000 de documente într-o percheziţie spectaculoasă bazată pe un mandat pentru "reţinerea de documente clasificate" şi "obstrucţionarea unei anchete federale".
Printre aceste documente s-au numărat aproximativ 100 de documente clasificate, dintre care unele clasificate top secret, în mod normal accesibile doar unui cerc foarte restrâns şi în condiţii drastice de securitate. Cu toate acestea, în reşedinţa din Mar-a-Lago au fost depozitate documente în diferite locuri, în special în biroul personal al lui Donald Trump, spaţii nesigure, potrivit ministerului justiţiei, care conduce ancheta.
Instituţia a justificat percheziţia invocând motive ce ţin de securitatea naţională, argumentând că Donald Trump a fost suspectat de încălcarea legii privind spionajul din 1917, care interzice deţinerea şi partajarea documentelor extrem de sensibile, referitoare la apărarea naţională.
De asemenea, Donald Trump a fost suspectat că a obstrucţionat ancheta, avocaţii săi susţinând, înainte de percheziţie, că nu mai existau documente guvernamentale la Mar-a-Lago.
O instanţă a desemnat, la cererea lui Donald Trump, un expert independent care să examineze documentele pentru a stabili dacă natura lor este sau nu confidenţială. Doar 15 dintre ele fac obiectul unor dezacorduri între părţi, a informat joi ministerul într-un document judecătoresc.
