Întrebată care sunt obiectivele „Pactul pentru inovație în sănătate”, președintele ARPIM, Cecilia Radu a explicat că acest nou proiect a plecat din dorința ca pacienții din România să beneficieze de tratamente la standarde europene.
Acest „Pact” este structurat pe patru axe și a fost propus autorităților responsabile cu sistemul de sănătate din România. Ce aduce nou acest proiect, a explicat Președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Cecilia Radu în cadrul #2023 HEALTH & PHARMA SUMMIT, organizat de Newsweek România.
Vizualizează integral Summit-ul #2023 HEALTH & PHARMA
„În noiembrie 2021 am lansat pactul pentru inovație în sănătate, pact care a venit în urma unei analize pe care am făcut-o uitându-ne la stat statisticile europene. Cu toții ne dorim ca pacienții din România să fie tratați la standarde europene. Cu toate acestea, pe majoritatea statisticilor, noi suntem pe ultimele locuri de exemplu: accesul la inovație, finanțarea sistemului de sănătate, digitalizare și aș putea să să continui.
Și atunci ne-am gândit cum am putea să creăm un parteneriat cu autoritățile în așa fel încât să abordăm strategic acest decalaj față de celelalte țări europene. Autoritățile au făcut în ultimii ani progrese semnificative, dar decalajul este suficient de mare încât ne-am gândit că o abordare strategică este cea mai bună soluție și atunci am lansat acest „Pact pentru Inovație”, care are patru axe importante și anume
Primul ar fi accesul la inovație rapid, echitabil și predictibil pentru pacienții din România. De asemenea, finanțarea inovațiilor, investiții în cercetare și dezvoltare și un sistem de sănătate rezilient.
Astea sunt cele patru direcții importante pe care noi le-am propus autorităților. Au existat discuții legate de implementarea acestor patru direcții și am propus acțiuni concrete, nu am progresat foarte mult în ultimul timp.
Este adevărat și în continuare, noi sperăm că acest pact pentru inovație va prinde viață și vom putea să aducem, să zic așa, sănătatea mult mai sus pe agenda tuturor.
Un medicament apropat la nivel european ajunge în 900 de zile în România. Media europeană - 500 de zile
Întrebată cu se poate compara România cu alte state europene din punct de vedere al sistemului de sănătate, Cecilia Radu a explicat:
„Am să vă dau un exemplu concret și date, să zic așa precise. Există un studiu european care măsoară timpul, de momentul în care un medicament este aprobat la nivel european, până în momentul în care el este efectiv accesibil pacienților și îl pot cumpăra din farmacie. Timpul acesta în România, în momentul de față este de aproape 900 de zile. Înseamnă 30 de luni, este un timp îndelungat.
Șefa ARPIM a precizat că media europeană este aproape la jumătate față de România.
„Media europeană, este undeva în jur de 500 de zile. Nu mă uit la Germania sau țări mai dezvoltate, dar consecința este că în perioada 2017-2020, nivelul de acces la 160 de molecule cât au fost aprobate în perioada respectivă a fost undeva în jur de 24%. Practic, unul din patru molecule au ajuns în România.
În Bulgaria a fost cam cu 50% mai mult în aceeași perioadă față de România, de exemplu. Ca să iau o țară similară cu noi. Știu că s-a accelerat în ultimul an accesul acesta, dar, cum spuneam, decalaju este mare și atunci trebuie să luăm niște măsuri un pic mai radicale pentru a le îmbunătăți”, a declarat Cecilia Radu.
De ce nu implementăm în România un model de succes din Occident?
De asemenea, întrebată de ce nu niciodată nu poate și România prelua „copy-paste” un model de succes din Europa sau chiar și alte țări non-UE care a dat rezultate și tot timpul trebuie să aducem noi o modificare „românească”, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Cecilia Radu a spus:
„O explicație nu am, dar aș putea să am un exemplu. În Franța, autoritățile, împreună cu industria lucrează împreună și chiar de curând au semnat un memorandum pe 3 ani care se referă la politicile de sănătate într-un mod strategic, așa cum am spus și mai devreme, ceea ce oferă predictibilitate și o aliniere în pentru binele pacienților, că despre asta este vorba până la urmă. Deci există modele în momentul de față, există modele în mai multe țări”, a spus Cecilia Radu.
„Trebuie să existe voință din partea autorităților”
„Cred că trebuie să existe voință din partea autorităților de a colabora cu industria și cu toți factorii care sunt implicați în acest ecosistem pentru a găsi cea mai bună formulă pentru noi. Nu cred că nimic nu poate fi copiat perfect, ce trebuie adaptat. Și eu cred că asta ne-am propus prin acest pact de inovație să adaptăm aceste modele la nevoile din România.
Cred că modalitatea asta de a te uita strict la cifre, la impactul financiar, la care de altfel se uită și Agenția Națională a Medicamentului înainte de a aproba dosarul”, a afirmat ea.
„Banii aduși în sănătate sunt o investiție și nu un cost”
„Medicamentul inovativ trece prin multe „furci” până ajunge efectiv pe piață. Nu este un model sănătos.
Țările care au succes se uită la valoarea adăugată, nu la cost, pentru că, din punctul meu de vedere, sănătatea sau banii pe care îi aducem în sănătate sunt o investiție și nu un cost”, a declarat președinta ARPIM în cadrul #2023 HEALTH & PHARMA SUMMIT, organizat de Newsweek România.
