În declarația de avere a deputatului Cristian Ghinea din 2017 apar, la capitolul "Cadouri", cinci sume care totalizează 15.500 de lei. Ghinea, însă, nu a precizat nici care a fost "Serviciul prestat/Obiectul generator de venit" pentru aceste sume, nici "Sursa venitului: numele, adresa".
Contactat de Newsweek România, Cristian Ghinea a admis existența sumelor și a oferit o explicație contradictorie, pe care o redăm integral: "Sumele la care faceți referire din declarația din 2017 reprezintă donații primite în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din noiembrie-decembrie 2016, sume declarate la Autoritatea Electorală Permanentă. Aceasta este forma legală de declarare și practica partidului. De altfel, singurul partid care la acel moment strângea bani din donațiile publicului. Candidații transferă la partid, care declară toate sumele. Donatorii apar ca atare la AEP, în campanie nu poate un candidat să știe de unde primește donații, știe partidul și declară legal și transparent la AEP."
Ghinea: Am primit bani, dar nu știu de unde
Explicația lui Ghinea, însă, suferă la capitolul logică. Astfel, acesta susține că banii sunt "donații primite în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din noiembrie-decembrie 2016". Primite, evident, de Cristian Ghinea, care le-a și menționat în declarația de avere. Apoi, însă, acesta adaugă că "nu poate un candidat să știe de unde primește donații", încercând astfel să explice de ce donatorii sunt anonimi.
În această situație se pune, evident, următoarea întrebare: dacă Ghinea, în calitate de candidat, a primit banii, de ce nu știe de la cine? I-a primit noaptea pe o bancă în parc de la oameni cu cagule pe față? I-au venit în plicuri nesemnate? La sacoșă?
Mai ciudat este că tot Ghinea spune că "Donatorii apar ca atare la AEP (...), știe partidul și declară legal și transparent la AEP". Așadar, candidatul care a primit banii nu știe de unde sunt sumele, dar știe partidul. Firesc, se naște altă întrebare: de unde știe partidul, dacă nici cel care i-a primit nu știe?
Pe scurt, Cristian Ghinea minte. Grosolan. Și, înainte de orice, a secretizat rubrica din declarația de avere cu de la sine putere, ceea ce este ilegal.
Dispariția unui apartament
În declarațiile de avere ale lui Cristian Ghinea, însă, nu doar apar lucruri, ci și dispar. De exemplu, cândva între declarația de avere depusă în 2018 și cea depusă în 2019 a dispărut un apartament.
În documentul din 2018, se vede că deputatul deținea două apartamente în București: unul de 35 mp, din 2005, și al doilea, de 89 mp, din 2015.
În 2019, mai rămăsese doar cel de 89 mp.
Dar apartamentul dispărut nu apare ca fiind înstrăinat, așa cum cere legea.
De ce ascunde Ghinea cumpărătorul apartamentului?
Ce s-a întâmplat, deci, cu apartamentul? Din nou, Cristian Ghinea a oferit o explicație pentru Newsweek România: "Aveam un apartament cumpărat cu credit, pe care l-am vândut, achitând creditul. Nemaiavând nici apartamentul, nici creditul, nu mai era ceva de menționat în următoarea declarație de avere. Declarația de avere cuprinde ce ai, nu ce nu ai. Valoarea tranzacției a fost de aprox 30.000 euro (apart cf II în București) și asta era aproximativ și valoarea rămasă de restituit băncii. Apartamentul și creditul apar în declarații succesive, după vânzare/stingere, nu mai apar."
Raționamentul lui Ghinea, însă, este pur și simplu ilogic. Din simplul motiv că declarația de avere cuprinde rubrici separate pentru proprietăți imobiliare în proprietate, proprietăți înstrăinate și credite. Este așadar obligatoriu, în cazul înstrăinării unui bun imobil, ca operațiunea să fie menționată.
Mai mult, nepomenind vânzarea apartamentului, Ghinea a omis să menționeze alte patru informații: "Data înstrăinării", "Persoana către care s-a înstrăinat", "Forma înstrăinării" și "Valoarea". De altfel, nici măcar în răspunsul pentru Newsweek România, actualul europarlamentar nu pomenește cine e cumpărătorul, nici suma exactă și nici data.
În finalul răspunsului către Newsweek România, Ghinea face și un exercițiu de auto-admirație, pe care îl redăm ca atare: "Apreciez efortul de a scotoci în declarații de avere. Veți observa că merg cu practica dincolo de litera legii, menționând mereu sumele exacte din conturi, chiar și când sunt sub pragul legal. Sunt un om care a muncit și a câștigat bani onest, toată viața. Declarațiile mele succesive din 2015 până azi exact asta arată. De altfel, am luat la cunoștință că ANI a avut cereri de verificare și după doi ani m-au anunțat că e totul ok. Nu că aș fi avut emoții, m-am mirat atunci că a durat doi ani."
Newsweek România se vede nevoită să precizeze că declararea sumelor din conturi, fie și a celor sub pragul legal, nu poate constitui un argument pentru nedeclararea unor informații cerute expres de declarația de avere.
