Una dintre regulile nescrise ale spionajului, mai puțin cunoscute publicului larg, spune că serviciile de contraspionaj nu refuză, de obicei, intrarea în țară a unor spioni străini, chiar dacă știu care este scopul venirii lor. Motivul este simplu. E mai ușor să îi urmărești, să îi supraveghezi și să le contracarezi acțiunile dacă le cunoști identitatea de la bun început.
Sâmbătă, 22 februarie 2025.
E o zi friguroasă, cu temperaturi de sub zero grade, pe Aeroportul Internațional “Henri Coandă” din Otopeni.
Dintr-o aeronavă comercială coboară cetățeanul rus Kirill Shliakhov. După controlul pașaportului, acesta este informat că are interdicție de a intra în țară, în urma unei decizii recente a autorităților române.
Drept urmare, Shliakhov este nevoit să-și ia bilet înapoi spre Moscova, via Istanbul, și pleacă înapoi a doua zi, duminică.
Cine este Shliakhov. Fost colonel GRU, angajat de Lukoil
Deși are numai 51 de ani (este născut pe 14 mai 1973), Kirill Shliakhov este deja pensionar militar. Are gradul de colonel în rezervă al GRU, serviciul special de informații al Forțelor Armate ale Federației Ruse.
Odată ieșit la pensie, Shliakhov a fost cooptat imediat în structura de securitate a Lukoil, a doua cea mai mare companie rusească din domeniul energiei, după Gazprom. Compania e fondată de miliardarul Vagit Alekperov, un apropiat al regimului Putin, supus sancțiunilor internaționale.
Structura în care activează Shliakhov este cunoscută sub denumirea de Departamentul de Securitate al Lukoil și este încadrată cu numeroși spioni. Aceștia operează sub controlul FSB, principalul serviciu secret rusesc, moștenitor al fostului KGB.
Șeful departamentului, Vadim Pyatiletov, este general în rezervă. Fost șef al biroului FSB din regiunea Tyumen, el a fost demis în 2017, în urma implicării unora dintre subalternii săi în asasinate la comandă și furt de carburanți. Unul dintre aceștia a fost condamnat în 2020 la închisoare pentru complicitate la formarea unui grup criminal organizat.
Pyatiletov a scăpat însă fără nicio sancțiune, fiind preluat în scurt timp de Lukoil.
Markov, al doilea spion rus cu interdicție de a intra în România
Întors din drum acum două zile de autoritățile române, Shliakhov a mai fost la București, chiar la începutul acestei luni. El a sosit atunci însoțit de cetățeanul rus Sergei Markov.
Născut pe 3 decembrie 1973, Markov a fost și el ofițer GRU, iar în prezent este adjunctul lui Pyatitelov în cadrul Departamentului de Securitate al Lukoil. Unul dintre subalternii săi este fostul colonel FSB Valentin Likhachev, care răspunde de structurile externe de securitate ale companiei. Practic, de coordonarea agenților din statele în care Lukoil activează, inclusiv România.
După vizita în țara noastră, la începutul acestei luni, Shlyakov și Markov au plecat amândoi, cu o cursă Tarom, spre Chișinău (Republica Moldova), iar de acolo, spre Moscova.
Surse din Ministerul Afacerilor Interne ne-au confirmat că măsura nepermiterii intrării în România a fost luată pentru ambii cetățeni ruși. Doar Shlyakov a încercat însă să revină zilele trecute la București, fiind întors din drum de pe aeroportul din Otopeni.
Motivația oficială a autorităților române este de „implicare în activități neconforme cu motivul vizitei”. Formula reprezintă un eufemism birocratic pentru activități de spionaj.
Cum operează spionii ruși sub acoperire comercială
Compania Lukoil, prezentă pe piața românească de 27 de ani, se află pe locul trei în topul producătorilor și comercianților de carburanți din țara noastră. În 1998 a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni la rafinăria Petrotel din Ploiești, cu puțin peste 50 de milioane de dolari.
Între timp, compania și-a dezvoltat o rețea de peste 300 de benzinării pe teritoriul României, ajungând în 2023 la o cifră de afaceri de peste 11 miliarde de lei (2,2 miliarde de euro) și un profit de 353 de milioane de lei (70 milioane de euro).
Rezultatele sunt cu atât mai notabile cu cât Lukoil este supusă sancțiunilor internaționale după invazia din Ucraina, de la începutul anului 2022, de când nu mai poate rafina petrol importat din Rusia. În mod paradoxal, compania era pe primul loc la contracte cu statul român, inclusiv cu instituții din sistemul de securitate națională, potrivit unor dezvăluiri publicate de Newsweek România.
Conform specialiștilor, Kremlinul folosește Lukoil nu doar ca să crească ponderea rusească pe piața europeană a energiei sau ca să mărească profiturile despre care autoritățile occidentale susțin că ajung să finanțeze războiul, ci și pentru acoperirea unor activități de spionaj.
În organigrama Lukoil România intră, pe lângă rafinăria din Ploiești și rețeaua de benzinării, o firmă de pază, Agenția Lukom-A. Acest SRL funcționează ca o filială a entității cu același nume de la Moscova. Structura este responsabilă cu protecția fizică a activelor companiei și este încadrată cu foști luptători din cadrul Spetznaz, forțele speciale ale GRU, precum și din cadrul Vympel, forțele speciale ale FSB, specializate în sabotaj și contraterorism.
Presa românească a dezvăluit, de-a lungul timpului, conexiunile serviciilor secrete rusești cu această firmă de pază.
Mai puțin cunoscut este că în cadrul Lukoil România există un departament separat de securitate corporativă, care aparent se ocupă de verificarea operațiunilor companiei și a angajaților, dar în realitate derulează și activități de spionaj.
Fost colonel KGB, înlocuit de la șefia securității Lukoil
Departamentul de securitate corporativă funcționează în fiecare țară în care Lukoil este prezentă pe piață, este încadrat cu foști ofițeri de informații și este controlat direct de la Moscova. Aparent, principala lor misiune este de a-i fila pe angajații care pun în pericol operațiunile companiei. În realitate, nu de puține ori, ei sunt folosiți pentru activități de spionaj, sub coordonarea FSB.
În ultimii ani, departamentul de securitate al Lukoil România a fost condus de Gheorghe Rangu, colonel KGB în rezervă, absolvent al Institutului „Iuri Andropov”, cum este cunoscută academia de spionaj de la Moscova, fost bodyguard al liderului sovietic Leonid Brejnev.
Rangu a fost trimis la București în 2016 și a activat aici până anul trecut.
Decizia înlocuirii lui face parte dintr-o restructurare generală a structurii de securitate din cadrul Lukoil, aflată sub conducerea generalului FSB Pyatiletov, care anterior a fost și șeful Agenției Lukom-A.
Acesta l-a însărcinat cu schimbarea “gărzii” chiar pe adjunctul său, Markov, care s-a deplasat recent la București, pentru a-l instala pe Shlyakhov în fruntea departamentului de securitate din cadrul Lukoil România. Acum, amândoi au interdicția de a mai intra în țară.
Sursele noastre susțin că oamenii din managementul companiei, în frunte cu directorul Victor Jumbei și Aleksey Kovalenko, șeful rafinăriei Petrotel, s-au arătat șocați de numirea făcută peste capul lor.
Veriga moldovenească a spionajului rus în România
Unul dintre motivele retragerii lui Rangu ar putea fi conflictul cu fostul său adjunct, cetățeanul moldovean Dorin Gorea, care ar fi sesizat conducerea de la Moscova în legătură cu unele afaceri dubioase în cadrul Lukoil România. Drept urmare, generalul Pyatitelov a demis întreaga structură de securitate.
Protejat de șeful rafinăriei din Ploiești, Alexey Kovalenko, și de ucraineanul Olexey Bibik, șeful resurselor umane, Gorea a fost transferat pe un post de “manager de ecologizare”. Cu ce s-a ocupat el în această calitate aflăm dintr-o dezvăluire făcută anul trecut de Newsweek România.
O fotografie publicată atunci îl arată în compania lui Kovalenko, dar și a lui Alexandru Dorin Pișcan, românul condamnat pentru spionaj, alături de diplomați ruși, ca Nikolai Belera, secretar III protocol, și Elena Kopnina, ministru consilier, la un eveniment organizat de Ambasada Rusiei la București.
Investigația noastră arăta că moldoveanul Gorea și românul Pișcan sunt cunoștințe vechi și s-au întâlnit de multe ori la petrecerile sau la meciurile de fotbal organizate de conducerea Petrotel.
În acest context, nu pare să fie o coincidență că noul șef al structurii de securitate de la Lukoil România, Shlyakhov, însoțit de șeful său de la Moscova, Markov, au vizitat la începutul acestei luni atât Bucureștiul, cât și Chișinăul.
Amândoi sunt acum în imposibilitate de a reveni în țara noastră, ceea ce nu înseamnă însă că serviciile românești de contraspionaj se așteaptă ca activitatea de spionaj a Rusiei să se oprească. Mai ales că schimbarea de "gardă" vizează trimiterea la post a unor foști ofițeri GRU ca Shlyakhov, formați în epoca post-sovietică, în care acest serviciu s-a specializat în sabotaje, lovituri de stat, asasinate și tentative de influențare a alegerilor.
