Aceasta, în ciuda raportului unei comisii de lucru care a confirmat abaterile săvârșite de acesta și a obiecțiilor unor membri ai comisiei pe care o conduce în cadrul CNATDCU.
Anul trecut, șefa de partid a lui Nicolae, premierul PSD Viorica Dăncilă, i-a prelungit lui Bârgăoanu mandatul la șefia unui institut aflat în subordinea Guvernului, post unde fusese numită de către un alt premier PSD.
Două tipuri de furt intelectual
Operațiune puturoasă de spălare a imaginii senatorului PSD Șerban Nicolae. În luna iulie, acesta a fost cât pe ce să scape de acuzațiile de plagiat din lucrarea de doctorat, sprijinul principal primindu-l de la șefa comisiei care a analizat plagiatul. Încercarea nu a reușit, cazul urmând a fi reanalizat pe 25 octombrie.
În noiembrie 2017, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație a dezvăluit că în teza de doctorat a lui Nicolae, susținută în 2009, există pagini plagiate. Lucrarea fusese susținută la Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și a avut titlul ”Proiecte de reformă a Naţiunilor Unite”.
”Peste 10% din lucrarea de doctorat în domeniul relaţiilor internaţionale a senatorului PSD Şerban Nicolae conţine pagini plagiate, într-un caz fiind preluate din textul-sursă şi note de subsol. (...) În teză, care are 324 de pagini, există două tipuri de plagiat. Primul este cel al preluării de fragmente fără a menţiona deloc sursa. (...) Al doilea tip de plagiat din teza lui Şerban Nicolae este cel în care sunt preluate, cuvânt cu cuvânt, fără ghilimele, fragmente de zeci de rânduri sau chiar pagini, indicându-se sursa în note de subsol”, se menționa în articolul de pe site-ul Centrului.
La puțin timp după publicarea materialului, a fost depusă o sesizare la CNATDCU cu cererea de a confirma/infirma acuzațiile.
Șefa întoarce situația
Sesizarea a ajuns pe masa Comisiei de Sociologie, Științe Politice și Administrative din cadrul CNATDCU, loc unde cazul a stagnat foarte mult. Conform procedurilor, afirmațiile din textul de presă au fost verificate de o comisie de trei membri numiți de Comisie. De-abia în vara acestui an cei trei au întocmit rapoarte pe care le-au prezentat celor 31 de membri. Pe baza acestor rapoarte, aici urma să se voteze propunerea către plenul CNATDCU, format din conducerea instituției și din șefii de la toate comisiile: menținere sau retragere a titlului de doctor. Toate cele trei rapoarte au confirmat plagiatul și au propus retragerea titlului de doctor.
Surpriză, însă: într-o ședință a Comisiei de Sociologie, Științe Politice și Administrative derulată cu câteva zile înainte de cea a plenului CNATDCU, președinta Alina Bârgăoanu a propus ”modificarea concluziei raportului de sinteză al comisiei de 3 persoane prin înlocuirea vechii forme (retragerea titlului n.r.) cu fraza următoare: Aspectele sesizate se confirmă, dar acestea nu sunt suficiente pentru a propune retragerea titlului de doctor în condițiile legislației în vigoare la momentul susținerii tezei”. ”Pentru” au votat 11 persoane, ”împotrivă” - cinci și s-au înregistrat șase abțineri.
Nu a mai avut răbdare
Motivarea lui Bârgăoanu - aspectele ”nu sunt suficiente pentru a propune retragerea titltului de doctor în condițiile legislației în vigoare la momentul susținerii tezei” - reprezintă un subterfugiu de apărare a celor acuzați de plagiat, subterfugiu invocat și de alți șefi de comisii din CNATDCU, fără, însă, să existe o părere unanimă pe marginea acestui subiect.
În esență, Bârgăoanu susține că, în 2009, atunci când și-a susținut Șerban Nicolae doctoratul, nu existau reglementări legale care să sancționeze plagiatul. Anterior votului, în timpul ședinței, au existat dubii legate de această variantă. Astfel, profesorii Sorin Cace și Ion Durnescu au spus că ”în cazul confirmării sesizării de plagiat, nu este clar dacă, în conformitate cu legislația de la data susținerii tezei, se poate retrage titlul”, în timp ce profesorul Liviu Andreescu a declarat că ar trebui clarificat, mai întâi, înainte de finalizarea recomandării Comisiei către plen, dacă o teză poate fi retrasă, pe motiv de plagiat, conform legislației invocate anterior. Bârgăoanu a ales să treacă peste aceste obiecții.
De precizat că, în trecut, CNATDCU a retras titluri de doctorat obținute înainte de anul 2009, cel în care și-a susținut teza Șerban Nicolae.
Vot ilegal
Dacă, aproape de fiecare dată, plenul merge pe mâna comisiilor de specialitate, nu la fel au stat lucrurile în cazul Șerban Nicolae. Pe data de 16 iulie, plenul a votat întoarcerea cazului la comisie. ”Motivul a fost acela că nu a fost întrunit cvorumul necesar luării unei decizii, acea comisie având 31 de membri”, a declarat coordonatorul tehnic al CNATDCU, Ion Ciucă. Astfel, nu a existat legitimitate de vreme ce ”pentru” au votat doar 11 dintre cei 31 de membri. Ciucă a adăugat că Alinei Bârgăoanu i s-a cerut ca acest caz să ajungă din nou pe masa plenului la ședința din 25 octombrie.
De precizat că, la momentul votului din CNATDCU, Șerban Nicolae avea nevoie de un CV curat, el anunțându-și intenția de a candida la alegerile prezidențiale din partea PSD, intenție care a eșuat în august, odată cu desemnarea șefei sale de parti, Vasilica Viorica Dăncilă.
Patru avantaje de la PSD
Profesorul Alina Bârgăoanu a beneficiat, până acum, în nume personal, de trei decizii ale unor premieri PSD, partid din care face parte Șerban Nicolae. În octombrie 2014, ea a devenit membru, pentru un rest de mandat, în Consiliul de Administrație de la Institutul de Studii Europene subordonat Guvernului României.
În februarie 2015, a fost numită președinte al Consiliului de Administrație de la acest Institut, iar în mai 2018, mandatul i-a fost reînnoit pentru 4 ani. Primele două decizii au fost semnate de Victor Ponta, iar ultima – de Vasilica Viorica Dăncilă.
Cea mai recentă declarație de avere a Alinei Bârgăoanu, depusă în august 2019, în calitate de decan la una dintre facultățile din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, arată că la Institut ea a încasat în anul anterior 3.931,65 lei.
Și aceasta nu este singura legătură a lui Bârgăoanu cu acest partid: în 2015, soțul ei, Dumitru, a fost consilier al ministrului PSD de la Tineret și Sport, Gabriela Szabo, în Guvernul Ponta. El a demisionat odată cu șefa sa după scandalul cauzat de drama de la Clubul Colectiv. Fost arbitru de fotbal, acesta a fost angajat, la un moment dat, în Departamentul de Comunicare de la Federația Română de Fotbal, de unde a fost concediat.
În ciuda încercărilor repetate, Bârgăoanu nu a putut fi contactată, refuzând să răspundă și mesajului trimis pe telefonul mobil.