Oficial, doar două bănci moldovenești au acționari care dețin cetățenia Federației Ruse: Comerțbank și Moldinconbank. Prima, cu acționariat preponderent rusesc, este una din cele mici instituții de creditare din Moldova.
Totuși, prin acționarii săi, are legături cu o bancă din Federația Rusă care a fost implicată în schemele de devalizare a trei bănci moldovenești ca urmare a furtului a cel puțin un milliard de dolari.
Rușii acționari la Moldinconbank dețin un număr nesemnificativ de acțiuni. Dar banca are probleme mari de etică a afacerilor: a fost utilizată în scheme de spălare a banilor de către companii și persoane influente de la Moscova în operațiunea cunoscută drept „Landromatul rusesc“.
Șef de bancă în Moldova, dar și-n Rusia
Comerțbank a fost fondată în 1990, când Moldova făcea încă parte din fosta Uniune Sovietică, perioadă în care luau amploare comerţul şi afacerile private. La 14 noiembrie 1990, 15 organizaţii (printre care Ministerul Comerţului al Republicii Sovietice Socialiste Moldova, asociaţiile de comerţ din Moldova și depozitele republicane en gros) au fondat banca Moldtorgbank. În 1991, banca a fost redenumită Comerțbank SA.
Aceasta a avut de-a lungul anilor acționari ruși, atât persoane fizice, cât și companii. În prezent, după ultima adunare a acționarilor, din martie 2018, 81% din acțiunile băncii au ajuns la compania austriacă de consultanță ACF Corporate Finance Consulting AG, controlată de cetățeni ruși. Compania este reprezentată tot de către ruși: Vitalii Razdobarin și Miry Budagov, domiciliat în Israel.
Vitaly Razdobarin deține, individual, 3,4% din acțiunile băncii. Petr Skovorodko, un alt cetățean al Federației Ruse, are, de asemenea, 3,4% din acțiuni, el fiind și președinte al Consiliului de acționari al băncii, din 2009. Skovorodko este și membru al consiliului de administratie al ACF Corporate Finance Consulting AG. În același timp, deține funcția de vicepreședinte al consiliului de administrare al băncii AO AK ALEF Bank din Federația Rusă. Această bancă a fost implicată în schemele de fraudare ale Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank.
SERGHEI CARTAȘOV, directorul Comerțbank, la aniversarea a 25 de ani de funcționare a băncii.
Printre acționarii băncii sunt alți doi cetățeni ruși, Ekaterina Trepakova (4,62% din acțiuni) și Vitalii Uliyanov (2,7% din acțiuni).
Un alt etnic rus, dar cetățean cipriot, Alexander Korolenko, deține 4,55% din acțiunile Comerțbank. Președintele executiv al băncii, din 2010, este Oleg Cartașov (nu deține acțiuni).
Creditezi ușor, creditezi cu Șor
În 2015, o comisie a Parlamentului de la Chișinău care a analizat situația celor trei bănci moldovenești intrate în faliment (Banca de Economii a Moldovei, Banca Socială și Unibank) a arătat că motivul căderii a fost acordarea de credite neperformante unui grup de companii și persoane fizice, dar și desfășurarea unor operațiuni interbancare defectuoase cu bănci din Federația Rusă.
Cele trei bănci investigate din Republica Moldova luau bani din patru bănci din Rusia (ALEF bank – administrată inclusiv de către Petr Skovorodko de la Comerțbank, Interprombank, Gazprombank și Metrobank) la o rată a dobânzii de 3 %, iar băncile rusești luau bani din băncile din Moldova cu o rată a dobânzii de 0%. În raportul Comisiei se menționează că deciziile de acordare a creditelor au fost luate de Consiliul de Administrație al Băncii de Economii, care era condus de Ilan Șor.
Potul: 20 de miliarde USD
Moldinconbank este o altă bancă din Moldova în care un grup de cetățeni ruși dețin un pachet minoritar de acțiuni. Banca a figurat în scheme de corupție prin care s-au spălat 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia. Banii au fost legalizați prin procese dubioase de către magistrați din Republica Moldova.
În „spălătoria rusească” au fost implicați peste 20 de judecători de la 15 instanțe din Republica Moldova. Aceștia au avut rolul de „albire” a banilor, emițând, la solicitarea unui lanț de companii offshore, peste 50 de ordonanțe judecătorești privind încasarea în mod solidar a unor datorii fictive, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde USD. Unii dintre judecători sunt cercetați penal, în timp ce alții au demisionat din sistem.
Apare partenerul de afaceri al vărului lui Putin
Organizațiile jurnalistice RISE Moldova, OCCRP și „Novaya Gazeta” din Rusia au obţinut mai multe documente de la autorităţile din Republica Moldova care demonstrau utilizarea banilor legalizați de pe urma celei mai mari operaţiuni de spălare de bani din Europa de Est, prin intermediul Moldindconbank.
Într-una dintre scheme, firmele din Rusia erau obligate de executori judecătorești să transfere banii murdari în conturi deschise de către companiile „creditoare”. Pentru fiecare caz, banii au fost transferați din Rusia către banca Moldindconbank, după care erau transferați pe contul companiei „creditor”, care se afla la banca letonă Trasta Komercbanka. Unul dintre beneficiari ar fi fost Alexandr Grigoriev, despre care presa a scris că este partener de afaceri al lui Igor Putin, vărul președintelui rus.
Avem și ruble: 150 de miliarde
În scheme cu operațiuni financiare trecute prin Moldinconbank au figurat câteva companii dubioase, printre care Saagton SRL din Moldova și o companie din Africa de Sud – Dodia Proprietary Ltd. Din decembrie 2013 până în mai 2014, cele două companii au transferat 20,6 milioane USD şi 750.830 EUR pe contul deschis la Moldindconbank de bancherul rus Alexandr Grigoriev.
Ulterior, Grigoriev a transferat 18,3 milioane USD şi 2,2 milioane EUR pe conturile sale deținute în două bănci din Monaco. De asemenea, documentele obţinute de OCCRP arată că, în mai 2014, Grigoriev a transferat alţi 250.000 EUR către două companii din Muntenegru – Soho
Hotels DOO Bar (ca investiții personale în acțiuni) și TeniskiKlub TO Bar (ca împrumut).
În octombrie 2013, compania Dodia a transferat 1,4 milioane USD în calitate de împrumut lui Beslan Bulguchev, bani transferați ulterior în Spania. Grigoriev și Bulguchev erau deținătorii băncii rusești Ruskii Zemelinîi Bank, „capul” tranzacțiilor ilegale către Moldindconbank. Valoarea tranzacţiei dubioase de la RZB către Moldindconbank depășea suma de 150 miliarde de ruble rusești, se arată în investigația RISE Moldova.
Cei doi erau susținuți de Igor Putin, văr al președintelui rus și fost membru al consiliului băncii RZB. În martie 2014, Banca Centrală rusească a suspendat licența RZB invocând derularea de acţiuni de spălare a banilor.
Platon și afacerile total neplatonice
Saagton SRL, care a intermediat transferurile din contul firmelor offshore către contul lui Grigoriev, o are ca administratoare și asociată unică pe ucraineanca Natalia Troian. Compania are sediul juridic pe str. Meșterul Manole, nr. 12, din Chișinău, adresă la care se află și sediul central al uzinei Alimentarmaș. Aceasta se află în insolvență încă de când director a fost numit Iurie Kontievschii, cumnatul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon.
La sfârșitul lui 2016, Saagton a fost implicată într-o tranzacție dubioasă de preluare a restaurantului „Renoir” din centrul Chișinăului, beneficiarul final fiind Moldindconbank, scrie RISE Moldova.
Conducerea Moldinconbank a negat implicarea sa în schemele de spălare de bani din Rusia.
Amărâți moldoveni au semnat hârtii în alb
Despre Moldinconbank vorbesc și unii dintre cetățenii moldoveni care s-au pomenit implicați în schemă după ce și-au lăsat semnăturile pe foi albe în schimbul a câteva sute de dolari, se arată într-o investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice.
Oleg Podereghin din Durlești, o suburbie a Chișinăului, povestește că în 2010 a fost rugat de un cunoscut, Alexei, care lucra colector la Moldindconbank, să semneze niște acte pentru a garanta rambursarea unui credit de către o firmă. El spune că, atunci, au semnat vreo 12 persoane. Bărbatul figura în câteva hotărâri judecătorești drept creditor al unor firme rusești care i-ar fi datorat 500 de milioane de dolari.
Toți cetățenii implicați, fără să știe, în schemele de spălare a banilor murdari din Rusia, ar fi pretins și încasat, pe hârtie, datorii de sute de milioane de dolari de la firme fictive din Federația Rusă. În toate dosarele pe care au fost emise ordonanțe de încasare a sumelor mari de bani de la firme din Federația Rusă lipsește, însă, fișa buletinului de identitate a cetățenilor moldoveni care indică domiciliul acestora.
Chiar dacă actele anexate la dosarele judecate în R. Moldova erau dubioase, fiind toate xerocopii, fără a fi legalizate și autentificate așa cum prevede legea, fără semnăturile sau ştampilele necesare, judecătorii moldoveni au satisfăcut în majoritatea cazurilor cererile la câteva zile sau chiar în ziua când erau depuse acestea.
Acțiuni concertate și sancționate
Moldinconbank este strâns legată de numele lui Veaceslav Platon, un afacerist controversat, aflat acum în detenție. Platon a fost, între 1997 și 2004, vicepreşedinte al Consiliului de Administrare al Moldindconbank. În prezent, nu mai deţine nicio acţiune la Moldindconbank. Până în 2013, mai avea 0,31%, potrivit rapoartelor anuale ale băncii.
Printre acționarii băncii figurează Iuri Nedoseichin, fost candidat şi sponsor al partidului lui Renato Usatîi în campania electorală din toamna lui 2014, care deţine 3,22% din acţiuni, iar soţia sa, Irina Bauchina - 0,59%.
În octombrie 2016, Banca Naţională a Moldovei a obligat un grup de persoane (deţinătoare a circa 64% din capitalul băncii) să-și vândă acțiunile.
Motivul: aceștia ar fi acţionat concertat, prin achiziţionarea a 63,89% din acțiuni, fără permisiunea prealabilă scrisă a BNM, încălcând astfel prevederile legii instituţiilor financiare.
Portalul Mold-Street a verificat cine erau acei acţionari. Era vorba de 14 persoane fizice, cetăţeni ai Moldovei, Ucrainei şi Rusiei, dar şi cinci companii din Moldova şi Ucraina. Majoritatea erau persoane interpuse care lucraseră cu sau pentru Veaceslav Platon.
Nici un bisnis dubios fără Plahotniuc
Un alt personaj, Iurie Kontievski, care deţinea 4,43% din Moldindconbank, făcuse tranzacţii de zeci de milioane de dolari cu magnatul Vlad Plahotniuc.
Kontievski este una dintre persoanele apropiate lui Platon, în perioada 2012 - noiembrie 2013 figurând şi ca administrator al unui pachet de 26,75% din acţiunile de la Victoriabank, prin intermediul firmei Generashon din Olanda. În perioada 2002-2003, Kontievski a fost membru al Consiliului Moldindconbank, iar între 2008 și 2011 a fost şi director al întreprinderii Alimentarmaş din Chişinău, aflată în procedură de insolvenţă.
Ucraineanul Volodimir Cerneacov apare oficial ca acţionar al Moldindconbank abia în anul 2010.
Vitali Podvişevschi, care deţine 4,33% din acţiunile băncii, a figurat în „Landromatul rusesc“ şi a fondat şi administrat mai multe companii în Ucraina.
Afaceristul Ilan Șor a făcut ce a vrut din băncile moldovenești, în ciuda intervenției viceguvernatorului Băncii Naționale a Moldovei
Printre companiile care au primit interdicție de la Banca Națională a Moldovei se numărau Jet Business Limited (al cărei beneficiar era Platon), dar și Verloc Development Inc din Kiev (cu un pachet de 4,51% de acţiuni la bancă, pachet al cărui beneficiar era Aliona Staşevskaia, persoană de încredere a lui Platon).
Pe numele firmei, în 2013, au fost iniţiate de procurori mai multe dosare penale pentru abuz în serviciu şi delapidarea averii străine în proporţii deosebit de mari, pentru care riscă de la 8 la 15 ani închisoare.
Transparență și nu prea
Băncile Comerțbank și Moldindconbank se numără printre băncile cu un nivel mediu de transparentizare a acționariatului. Ratingul de transparență a acționarilor băncilor moldovenești, efectuat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în 2017, plasează Comerțbank și Moldinconbank în al doilea grup de bănci, despre care experții spun că există un volum mare, dar insuficient de informații cu privire la acționari.
În același grup au mai fost incluse băncile FinComBank, EuroCreditBank și Moldova-Agroindbank. Lor li s-au atribuit patru stele. În cadrul studiului a fost evaluat gradul de transparență al băncilor, precum și posibilitățile financiare ale acționarilor, pe o scară de la 1 pănă la 12 (12 – cel mai bun rezultat).
Toate cele 11 bănci au fost clasate în funcție de gradul de transparență, atribuindu-li-se de la o stea pînă la cinci stele. Ratingul a fost elaborat în baza informațiilor accesibile de pe site-urile băncilor comerciale și din rețeaua de socializare linkedin.com, precum și în baza datelor oferite de motorul de căutare Google. Ratingul nu reflectă stabilitatea financiară și solvabilitatea băncilor și îi vizează exclusiv pe beneficiarii finali ai acțiunilor băncilor, analizate sub aspectul transparenței și capacităților financiare ale acționarilor.
Articol conceput pentru proiectul „Agenți ruși: RO-MD“, realizat de către Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (București) și Centrul de Investigații Jurnalistice din Republica Moldova (Chișinău).
